Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

350
CLARIFICAREA ESENTEI INDIGENTEI DE LUME
dezvoltarea continui in mod independent de mediul inconjuritor, in direcria
srabilitl de la inceput. Observam aici nasterea ideii de intreg - intelegerea
acestei integralititi in sine ca factor determinant. Acesta este
rezultatul principal al cercetarilor lui Driesch, un rezultat de o importanti
decisivi atat pentru problema organismului tn genere, cAt si pentru problema
dezvoltirii sale. Acest rezultat nu mai are insi astizi un caracter
definitiv, fiind agezat pe un nou fundament de citre cercetirile la fel de
strilucitoare ale lui Spemann, care au condus problema dezvoltarii organismului
gi a unititii sale intr-o noua directie.
insi in ciuda semnificatiei sale majore pentru marile probleme ale
biologiei, intelegerea dobAnditi de Driesch constituie, desigur, si un mare
pericol pentru biologie. Caci ea este, evident, doar un pas - si ca intotdeauna
un pas in directia unei perspective moderne asupra acestei problematici.
Cici prin aceste experimente a plrut si fie confirmati vechea
conceplie despre viaga, potrivit cireia organismul se comporti intr-o manieri
teleologica, sarcina cercetitorului fiind aceea de a clarifica acest caracter
teleologic. Prin urmare, Driesch a fost determinat de experimentele
sale sl formuleze o teorie biologica care este desemnati., in genere, drept
neovitalism si care este caracterizatS, de faptul ci face apel la o anumita
forti, la o asa-numiti entelehie. Aceasta teorie este respinsi astS"zi in buni
masuri de citre biologi. in privinta problemelor specifice biologiei, vitalismul
este la fel de periculos ca si perspectiva mecanicisti. In vreme ce
mecanicismul nu permite nici macar aparitia intreblrii privitoare la comportamentul
intentional al animalului, vitalismul trangeazi prea repede
problema. Ceea ce conteazi. insi este recunoasterea intregii semnificaqii a
acestui caracter intentional inainte de a apela la o forga care, de altfel, nu
explici nimic. Aceste cercetari concrete au in acelasi timp o importanga
[382] decisivi, dincolo de teoria filozofica ce le insogeste. Dificultigile teoriei lui
Driesch nu au o importangi esentiali pentru noi. Ceea ce este esentiai este
doar faptul ca relevanga organismului ca atare este recunoscuta in fiecare
stadiu de viaii al fiingei vii. Unitatea si integralitatea sa nu sunt rezultatul
ulterior ai unor asambli.ri ce pot fi reconstituite 9i verificate. Dacl ne
amintim insa ile definitia esentei organismului pe care am oferit-o mai
devreme (starea de captivare), observam ci organismul este sesizat aici,
intr-adevar, in integralitatea sa,'insi in aga fel incit raportul si.u cu mediul
inconjurator nu este integrat in aceasti structuri fundamentala. Integralitatea
organismului coincide, asa-zicAnd, cu suprafaga externi a corpului