Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

DEZVOLTAREA T F,ZEI DI RF,CTOA R F,
reusit sa ne apropiem, prin intermediul ei, de clarificarea conceptului de
lume. E drept ci n-am aflat in chip pozitiv prea mare lucru despre esenra
lumii, ci numai despre animal gi despre faptului siu de a nu avea lume,
despre starea sa de captivare. Prin urmar€, ne-am familiarizat doar cu
dimensiunea negativa a fenomenului. insi trebuie sa ginem seama de
faptul ca noi insine suntem dimensiunea sa pozitivi si ca, porrivit modului
nostru de a exista, noi avem o lume. De aceea, in cadrul acelei caract"erizari
care pare exclusiv negativa a lumii, prilejuiti de analiza faptului
de a nu avea lume, specific animalului, propria noastri esenti a iesit deja
[395] la luminl prin contrast, chiar daci nu sub forma unei interpretiri explicite .
Indiferent daca ne-am dorit sau nu, noi insine am intrat in raza privirii,
si nu ca obiect al unei observagii de sine arbitrare si accidentale sau sub
forma unei definigii traditionale a omului. Dimpotriva, in cadrul ruturor
acelor investigatii - care, privite dintr-o perspectivi exterioari-, s-au pierdut
in intrebiri de detaliu - am avur posibilitatea de a ne aminti de Dasein-rl
din noi, asa cum a fost acesta adus la lumini in cadrul unei
dispozitii afective fundamentale. Sau poare am uitat deja, intre timp, de
aceasti dispozitie afectivi fundamentall, ca de un episod pe care l-am
lisat in urma noastri, ca pe ceva radical diferit, care nu are absolut nimic
de-a face cu fiintele vii unicelulare sau cu modalitatea de orientare a albinelor?
Ori, dimpotrivS", aceasti dispozitie afectivi fundamentala ne determina
totusi afectiv intr-o asemenea masur5., inc6.t interogatia noastr;.
privitoare la esenta lumii se desfbsoara intotdeauna deja sub semnul ei?
Oare privirea noastri s-a indreptat asupra ei, asupra acestei dispozitii afective
fundamentale, atunci cAnd am elaborat interogatia noastr5., adica
atunci cAnd am comparat faptul de a nu avea lume al animalului cu faptul
nostru de a avea lume, cu acel ,,in intregul..." p" care il face manifest
plictiseala profunda? Poate ca aceaste caracterizare a lumii, ce pare exclusiv
negativi - anume analiza faptului de a nu avea lume *, isi va demonstra
cu adevarat relevanta imediat ce vom incepe si scoatem la lumina
esenta lumii prin raport cu fLurirea de lume specifica omului.
Deocamdatl nu stim decAt foarte putin despre esenta lumii si nu stim
absolut nimic deSpre temeiul posibilitigii sale; insi mai ales nu stim nimic
despre semnificafia fenomenului de lume in cadrul metafizicii. Iar daca
aceasta este situatia in care ne afli"m, atunci nL{. duem, cel puyin deocamdatd,
nici un drept sd modifcam sau sd'restrdngem te%t noAstrd, potriuit cdreia
animalul este irudigent de lume,laafirmatia neutra ca animalul nu are lume,
in cadrul cS"reia faptul de a nu avea lume ar trebui inteles pur si simplu