Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

454
EXPUNEREA PROBLEMEI LUMII
sau alta, inteleasi ca obiect posibil al unui enunt. Acea caracteristici a
intelegerii comune pe care am pus-o in evidenta mai devreme (gf mai sus,
p.355 si urm.), si anume starea de indistinctie in care se afli intreaga fiintare
din perspectiva intelegerii comune, raportarea ei nediscriminata fagi
de fiintare - care isi are, la rAndu-i, temeiul in ceva 9i mai adAnc -
esre una
dintre cauzele pentru care aceasti. intelegere este incapabili si vada lumea.
Daca ne gAndim o clipa la aceasti vorbi., ,,a nu vedea padurea de copaci",
remarcim imediat ci ne aflam in fata unei mari dificultati; caci -
rimAnind la aceasti. metafora - suntem nevoiti nu numai sa vedem
padurea si si o vedem ca atare, ci si sa spunem ce este si cum este ea, ferindu-ne
desigur si interpretim lumea din perspectiva acestei analogii cu
padurea. Un singur lucru e decisiv aici, unul de care trebuie si tinem seama
in interpretarea noastri: padurea este ceva diferit fati de copacii luati in
[505J parte sau impreuni, nefiind tocmai de aceea numai ceva la care ne referim
fhri si vrem, in chip implicit, atunci cAnd avem in vedere totalitatea copacilor,
care, aparent, este singurul dat pe care il percepem. Pidurea este
I
ceva diferit, {ira si fie insa ceva simplu-prezenr in acea multime de copaci,
ci mai degrabi ceva pornind de la care multimea de copaci apartine unei
paduri. intorcAndu-ne la exemplul nostru, observam ci inci nu intelegem
si nu sesizam defel starea de manifestare prelogici a fiinti.rii, daci o privim
ca pe un fapt de a fi manifest al unei multitudini de fiintiri. Mai curAnd,
este crucial sa vedem deja, chiar si in cadrul restrAns si limitat al acestui
enunt - ,,tabla este agezati nepotrivit" - cum acel lucru care face obiectul
enuntului, si anume tabla asezata nepotrivit, este manife st pornind de la
un intreg, un intreg pe care nu-l sesizam deloc ca arare, in chip propriu si
explicit. Iar aceasti dimensiune in care ne aflim intotdeauna deja este
tocmai acel lucru pe care l-am desemnar in primi instanta, in chip schematic,
prin sintagma ,,in intregul...". De fapt, nu este nimic altceva decAt
ceea ce vedem in cadrul l"6yog-ului ca srare de manifestare prelogicS. a frintirii.
Putem spune acum, la modul cel mai general, ca deschiderea prelogicd
fayd de fintare , pe care o presupune de la bun incepur rostirea
oricarui ),6yo-c, pune intotdeauna deja in jocformarea si surprinderea unui
intreg al fiintarii, dind nagtere acestui ,,in intregul.. . ". Prin acesr concept
de constituire a unui intreg nu avem in vedere adiugarea ulterioari a unui
element lipsa, cifaurirea prealabila a acestui ,,in intregul. .. ", a acestui intreg
exercita deja dominayia. (in orice caz, ceeace este esengial in cazul
oricarei formari a unui intreg, inteleasi ca fabricare, nu este adaugarea
care $i