Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

312
CLARIFICAREA ESENTEI INDIGT,N'IEI DE LUME
a servi si care apartine unei abilititi? in primul rAnd, nu putem in nici un
caz trdge o concluzie in privinta organismului (considerat drept ceva necunoscut)
pornind de la organ (considerat drept ceva cunoscut), mai ales
daca am inyeles la niuel conceptual ce este un organ. Daci facem acest
lucru, ceea ce ajunge in raza privirii este tocmai apartenentd organului la
organism. Cr-r alte cuvinte, in tot ceea ce am spus in privinta abilititii unei
fiinte vii am avut mereu in vedere organismul, chiar daci acesta n-a fost
caracterizat in chip explicit. A trage o concluzie in privinta organismului
necunoscut pornind de la organul aparent cunoscut nu este doar imposibil,
ci 9i inutii. insa cu atAt mai necesari devine atunci intelegerea expliciti
a ceea ce s-a aflat mereu in raza privirii, chiar daca doar intr-un
chip insuficient definit. Dar pe cAt de la indem6"ni. ar putea p5.rea aceasti
sarcini" - sarcina de a vedea, asa-zicAnd, in chip direct ceea ce am avut
mereu in fata ochilor -, pe atat este de complicat acest mod de a vedea gi
de a concepe, mai ales ca aici nu e vorba de o simpla privire contemplativi
sau de o privire fixata asupra unui lucru. in orice caz, aceasti privire este
straini si impovaritoare pentru intelegerea comuni. Caci domeniul si
sfera succeselor si egecurilor ingelegerii comune este acel fel de argumentare
capabili sa continue la nes{lrgit, chiar daci a incetat de mult si mai
vadi ceva. insi nimeni nu observi aceasta orbire a intelegerii comune, mai
ales cI argumentarea gi discutia devin atunci, de cele mai multe ori, din
ce in ce mai sonore.
Acest mod de a intreba gi de a intelege conceptual, care se pozitioneazd
intr-un mod aparte fapa de orice argumentare, faga de orice punct de
vedere sau luare de pozitie, a fost redegteptat - ceea ce inseamni, intotdeauna,
ca a fost radicalizat, - de citre Husserl. Asta este una dintre caracteristicile
hotarAtoare - daca nu chiar caracteristicd hotirAtoare prin
[339] excelenta_ afenomenologiei. Ea are o asemenea importanya tocmai pentru
ci este de la sine inteleasa, si tot de aceea este atit de ugor si de des ffecuta
cu vederea.
Prin urmare, daci in explicitarea esentei organului am avut mereu o
pre-intelegere gi o intelegere implicita a organismului, il vom putea surprinde
pe acesta din urmi in chip propriu numai daci vom valorifica in
mod adecvat cele spuse mai devreme, ftri si facem apel la asa-zisele deducgii.
Iar elementul hotirAtor al cercetirii noastre a fost tocmai clarificarea
abilitirii, a caracterului siu instinctual si a capacitltii sale de a servi.
Prin urmare, este imperativ necesar sa cercetim cu o priuire ;i mai patrun-