Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

272 iNcgputuL cpRcttARrI coMpARATrvF.
si la alte lucruri. Suntem tentati si spunem ci ceea ce noi identificam acolo
drept soare si stAnci sunt si penrru sopArla lucruri de-ale sopArlei. Daca
spunem ca ea sta pe stanci, s-ar cuveni si tiiem cu o linie cuvAntul
,,stAnci", pentru a indica prin asta ci acel lucru pe care sta ii este dat gopirlei
intr-un anumit fe/, dar nu-i este totusi cunoscur ca stAnca. Tiierea
12921 cu o linie a acestui cuvAnt nu inseamni doar ci. e vorba de altceva sau ca
stanca e luati drept altceva, ci inseamnS" ci aceasta nu esre, in genere,
accesibili ca
finyare. Firul de iarba pe care se urc5. un gAndac nu este
pentru el un fir de iarbi., nu este ceva ce poate fi legat intr-un snop de {1n,
cu care tiranul isi va hrani apoi animalele, ci esre un drum al gAndacului
pe care acesta cauti hrani pentru gAndaci, si nu orice hrana in genere.
Animalul are de fiecare datl., caanimal, anumite relatii cu hrana sau prada
sa, cu inamicii sii, cu partenerul sau. Aceste relagii, care sunt infinit de
dificil de inteles pentru noi si care reclama un grad ridicat de precautie
metodologici, au un caracter fundamental particular, care n-a fost nici
vizuq nici conceput pAni acum din perspectiva metafizica, si pe care vom
ajunge s5.-l cunoastem mai tdrziu, in cadrul interpretirii noasrre finale.
Animalul nu are doar o anumiti. relatie cu mediul in care se hri"neste sau
in care vdneazi,, cu pradatorii sau cu partenerii sii de imperechere, ci se
mentine intotdeauna intr-un anumit mediu pe toati durata vietii sale, fie
in asa misura incAt
ci. e vorba de api sau de aer - sau de amAndoui -,
animalul nici nu sesizeaz| mediul care ii apartine. Daci este insa indepirtat
din mediul siu si eliberat intr-un alt loc, va avea imediat tendinta sa
scape de acolo gi sa se intoarci in mediul siu. Prin urmare, animalului ii
sunt accesibile numai unele lucruri bine determinate, in anumite limite
bine determinate. Felul de af al animalului - ceea ce noi numim ,,uiAyd" -
nu este lipsit de acces fagl, de lucrurile care se afle in preajma lui, in mijlocul
carora animalul existi ca fiinti vie. Acesta este temeiul pentru care spunem
ci animalul are mediul si ambiant si libertatea de a se misca in limitele
acestui mediu. De-a lungul vietii sale, animalul este inchis in mediul sau
ca intr-o conducti. care nici nu se lirgeste, nici nu se ingusteazi..
Daca intelegem lumea caposibilitate dz acces lafinyare, cum putem spune
atunci ca animalul - care are in mod evident acces la lume - este indigent
de lume, mai ales cAnd prin a fi indigent intelegem a fi privat de lume? Chiar
daci fiintarea este accesibili animalului intr-un alt fel gi in limite mai re-
[293] strAnse, el nu este totugi privat de lume. Animalul are lume. Faptul de a fi
privat de lume nu este o caracteristica generali" a animalului.