Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

CLARIFICAREA ESENTEI INDIGENTEI DE LUME
in sensul cel mai strict o intrebare concreta.A;adar, atunci cAnd intrebim
[296] cum stau lucrurile in privinta transPunerii de sine si in privinla posibilirigii
omului de a se p,rn. in locul altui om, in locul unui animal sau in
locul unei pierre, intrebim de fapt, in acelasi timp: ce fel de mod de a fi
caracterizeazi acele fiinlari care fie ne permit sa ne punem in locul lor, fie
impiedica acest lucru, fie il resping ca fiind' in genere' inadecvat?
Cum stau lucrurile in privinta posibilitagii omului de a se pune in
locul unei fiingiri care nu este el insqi - fie ca este vorba de o fiintare de
acelasi fel ca el, fie de o fiintare de un cu torul alt fel? Nu ne Putem inchipui
ci vom putea desfbgura aici aceastl probleml in intreaga ei amplitudirr.,
.i tr.bui. si ne menginem in limitele pe care ni le impune problema
noastri. Mai intai trebuie sa limurim insi teza ci animalul este indigent
de lume. vom discuta chestiunea putintei omului de a se pune in locul
alrui om, in locul unui animal sau al unei piette pornind delaurmitoarele
trei intrebdrt: ,,este oare posibil si ne punem in locul unui animal?"' ,,este
posibil si ne punem in locul unei pietre?", ,,este posibil sa ne punem in
iocul altui om?". in cadrul acestor intrebiri ne preocuPa mai pugin problema
posibilitagii de a surprinde aceste fiintiri, cat ceea ce putem afla
astfel i; privinta fiing5"rii insesi care trebuie surprinsi. Discutarea acestei
probleme a transpunerii de sine ne va servi la clarificarea pozitiei pietrei,
animalului 9i omului prin raport cu problema lumii. Cercetarea care
urmeaziare sarcina de a se distanga de abordarea naivi de la ince-
^pirt
put, potrivit cireia am avea de-a face aici cu trei fiintiri prezente in
acelasi mod.
Ceea ce ne intereseazi in genere este intrebarea privitoare la posibilitatea
omului de a se pune in locul unei alte fiintlri care nu este el insugi.
Aceasti transpunere nu inseamna insa reconstruirea de facto a unui om
iniuntrul unei alte fiin1ari. Nu inseamni nici a lua defacto locul celeilalte
fiintiri, nu inseamni a o inlocui. Dimpotrivi, cealalti fiingare trebuie
tocmai si fie pistratd ca ceea ce este giasa cum este. A te pune in locul
acesrei fiingiriinseamni a insoti ceel:ce este aceasti fiingare, pot'rivitfelu'
lui in care este, p€ntru a afla in chip nemijlocit, prin aceasti insotire cu
1297) fiingarea cu."r. r. insotim in acestfel, cum stau lucrurile in privinta ei,
pentru a ne informa in privinta felului in care se simte si pentru a privi
in profunzime cealalti fiin;are intt'-un mod poate chiar mai radical si mai
esengial decAt o poate face ea insigi. A insoti o alti fiingare poate insemna,
mai departe, a o aj.,ta si ajungi la ea insisi - dar 9i a o lasa sa se inqele in