Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

142
PRIMA FORMA A PLICTISELII
atat mai putin putem raspunde la aceasta intrebare, de vreme ce nici n-am
lamurit macar pAnS.la capit care este dispozitia afectiva in genere prezenti.
in faptul de a fi plictisit (de ceva) si in faptul de a te plictisi (intr-o anumiti
imprejurare).
Pentru a pune in evidentl acest lucru, ne propunem deocamdati si.
lisim deoparte chiar si distinctia indicati mai devreme, in ideea de a
relua mai tirziu, intr-o manierS. mai incisivi, discutarea ei. Ceea ce este
ins5. comun ambelor fenomene este faptul ca ne plictisim - chiar daci in
moduri diferite - de ceva sau {icind ceva determinat.
S 23. Af pllctisit;i a-yi omori timpul
Nu ne intereseaza faptul de a f plictisit (de ceva) sau faptul de a te
plictisi (intr-o anumiti imprejurare) luate in sine, ci ne interes eaz|" aceastS,
plictiseala pe care o alungim luertreibenl sau pe care, mai precis, incerci"m
sa o alungam, omorindu-ne timpul lZeituertriebl. Iar faptul acesra de a ne
omori timpul nu este ceva la care ajungem cumva aproape de la sine, flra
ca mai inainte si se fi instaurat plictiseaia, ci e ceva care ne acapareaz1,in
mod expres, pornind de la o anumiti plictiseala si actionAnd impotriva ei.
a) A-f omori timpul, a inlatura plictiseala
punAnd timpul in miscare
[140] Si ne imaginim ci ne aflim intr-o gara sordida, de pe o linie marginali
de ffen provincial. Urmatoarea garnituri de tren sosesre abia peste
patru ceasuri. imprejurimile sunt anosre. Avem o carte in rucsac - sa citim
din ea? Nu. Si meditim la o intrebare sau la o problema? Nici asra nu e
cu putinta. Citim orarele sau analizim tabelul in care sunt inscrise distantele
dintre statia respectiva 9i alte locuri pe care nu le cunoastem. Ne
uitim la ceas: abia daci a trecut un sfert de ori. Si iegim atunci in stradal
Ne plimbim intr-o parte si-ntr-alta numai pentru a ne omori timpul. Dar
nu e de nici un folos. Numiri.m copacii de pe marginea strizii, apoi ne
uitim iarisi la ceas
- exact cinci minute de cAnd l-am verificat ultima oari.
Situi sa ne tot plimbim dintr-o parte intr-alta, ne agezim pe o piatra,
desenim tot felul de figuri in nisip si in acest timp ne surprindem iarasi
uitAndu-ne la ceas - a mai trecut jumitate de ora - 9i asa mai departe.