Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

l68l
82 INTEROGAREA CA METAFIZICA
mai exisra inca o directie de interogare. intrebarea privitoare la dv fi 6v,
cunoasrerea fiingirii caatare,tine intr-un mod la fel de originar de zrprbtrl
<pr)"ooorpiu. Toma dAquino a preluat in mod nemijlocit de la Aristotel 9i
aceasri a doua directie de interogare. Atunci cAnd s-a intAmplat acest
lucru, el a trebuit, desigur, si incerce si puna cumva in legaturi investigarea
sa cu cea a lui Alistotel. Pe linia interogarii privitoare la dv fi 6v
Ie ridici intrebari ce privesc atAt ceea ce revine fiecarei fiintlri ca atare, cAt
si ce este o fiintare gi care sunt caracteristicile Pe care le prezinta. daci este
priviti dintr-o'perspectivi" generah: ens communiter consideratum sau ens
-in
communi. Fiinyarea in general devine, de asemenea, obiect de cercetare
penrru prima ph'ilosophia. Devine evident aici ci, atunci cand se pune
irrtr.b"i." pri rito"r.1" ceea ce revine fiecirei fiinqari ca atare, se trece in
-od ,r...r" r d.incolo d.e frintarea particulari, spre cele mai generale determinatii
ale fiintirii: faptul cb, fi,elare fiintare €ste un ceva, unul 9i nu altul,
f"pt.ri ca este diferiti, opusi etc. Toate aceste determinagii: ceva, unitate,
alteritate, diferenga, opozigie sunr determinatii ce se afli dincolo de orice
lucru individual, insi moiul in care ele se afla dincolo este complet diferit
de modul in care Dumnezeu se afla dincolo prin raport la un lucru
oarecare. Amknd.ou,i aceste moduri fundamental dtferite ale Lui ,,a se af'a
dincolo" sunt aliturate intr-un singur concePt' Nu intereseazl deloc aici
ce anume inseamni petd,, ci, dimpotriva, acest lucru este lisat in nedeterminare.
Folosindu-ne de o formulare mai generali, putem spune: in
primul caz, celal cunoaqterii teologice, avem de-a face cu o cunoastere a
in sensul de ceea ce se afli dincolo
..." .. esre t-sensib tl lnich'innlichl,
de simturi, ca fiintare autentici; in cel de-al doilea caz, atunci cind scot
in evidenga ceva precum unitatea, multiplicitatea sau alteritatea, ceva ce
nu por percepe cu simgul gustului gi nici nu-i pot cantiri greutatea' avem
de-a face cu ceva a-sensibil lnichtsinnlicl], insa nu cu ceva suprasensibil
libersinnlich], ci cu ceva nonsensi'il lunsinnlich), ce nu poate fi perceput
prin simturi. Nu se discuta deloc despre vreo distinctie intre cele doui
,"., d.rpr. vreo problemi. referitoare la suprasensibil 9i nonsensibil, sau
l" r"portul lor r.iipro. si contrastant cu sensibilul. Privit astfel, conceptul
de metafizici erte confuz in el insupi, in masura in care problema aristotelici,
adica ce a frlorlfrei aristotelice, a fost pur si simplu preluati de la
sine odati cu conceptul de metafizica'