Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

iNCP,PUTUT CERCETARII COMPARATIVE
1282) orientim, atunci cAnd ne confruntim cu necesitatea de a obgine certitudinea
necesara in privinta raportului dintre gtiingi si filozofie.
Prin observagiile de mai devreme am reugit si evitam de la bun inceput
opinia greqiti ca gtiinga ar fi o suiti de propozitii valide, in spatele cirora
se afli inci ceva care
^revaliditate.
Noi am conceput gtiinta ca fiind mai
curAnd o posibilitate a existent ei Dasein-ului uman, care nu este necesari
penrru Dasein-rlomului, ci este o posibilitate libera a existentei. in "..tt
contexr am constatat ci istoricitatea este caracterul fundamental al acestei
posibilitagi libere ;i ca modul in care ea se desflsoara nu gine nici de organizare,
nici de dominatia vreunui sistem filozofic, ci tine de destinul
specific al fieci.rui Dasein luat in parte. in misura in care ne aflam in
orizontul acestui destin, putem intr-adevar dobAndi o intelegere adecvati
a corelatiei dintre frlozofr.avie si stiinta vie, insi doar daci semanim in
noi germenii unei inlelegeri corespunzS.toare. Astfel de lucruri nu Pot fi
invitate, ci gin de maturitatea interioari a existengei.
Discutarea acestei corelagii ne-a silit, intr-un anumit sens, si ne folosim
de zoologie pentru a avansa in cercetarea noastrl. Cu toate acestea, nu
purem si facem acest lucru intr-o manierl superficiali, oferind doar o dare
de seami asupra stadiului in care se afla cercetarea si aducAnd in discugie
diferite teorii, ci trebuie si ginem seama ci toate disciplinele care privesc
viaga sunt prinse astizi intr-o stranie transformare, a cirei tendinti. fundamentali
este aceea de a reda viegii un statut autonom. Acest lucru nu este
pur si simplu de la sine inteles si ugor de Iicut, dupi cum putem constata
daca urmarim tntreaga istorie a problemei. in toata istoria problemei
viegii putem observa ci se incearci interpretarea vietii - adici a felului de
a fi al animalului si al plantei - pornind de la om; sau, alternativ, se incearci
explicarea vietii cu ajutorul legilor imprumutate din sfera naturii
[283] materiale. in ambele cazuri ramAne insa un rest care nu poate fi explicat
si care este, de cele mai multe ori, escamotat. Ceea ce lipsegte tn ambele
cazuri este incercarea hotarAti de a intelege necesitatea sarcinii de a consolida
uiaya pornind in primul rAnd de la sine, in priuinla conyinutului
esenlei sale. Faptulci acest lucru nu este realizat de la bun inceput, dupi
cum ne arati istoria problemei, ne di de inteles ci aceste stranii incerciri
nereusire nu sunt datorate unei superficialitigi a gindirii, ci isi au temeiurile
lor esentiale. Pe de alti parte, am observat ca modul de a concepe
viata pornind de la pozigia sa intermediari intre natura materiali si exis-