Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

480
ANEXA
Trebuie, desigur, si intelegem foarte bine acest termen. El nuvizeazi,
o anumita directie a filozofiei, ci numeste posibilitatea - care continui sa
existe si astezi_ ca gAndirea sa ajunga la,,lucrurile insele" sau, mai bine
sprrs, la miza gAndirii. Despre acest lucru ar fi insi multe de spus.
Insi eu ma raportez aici la Eugen Fink ,,elevul" si constat ci, de atunci
gi pAnI astezi, in privinta lui s-a adeverit o vorbi bine-cunoscuta a lui
Nietzsche:
Cel care rimAne mereu elev
nu-si rispliteste cum se cuvine invatatorul.
Nietzsche exprimi aceasti idee doar intr-o forma negativa. Nu ne
spune cum poate face cineva pentru a nu mai fi un elev. $i nici nu ar fi
posibil acest lucru. Adeverirea are aici sensul sau specific.
Nu putem depagi stadiul de elev, daca exista asa ceva, decAt daci reusim
si ne apropriem din nou aceeasi mizi a gAndirii, ca pe ceva vechi, ceva ce
ascunde in sine cele mai vechi lucruri.
O astfel de apropriere este, in continuare, determinati de traditie si de
catre spiritul epocii prezente.
Privind lucrurile din aceasti perspectivi, mi se pare ca trebuie spuse
urmatoarele lucruri:
Confirmarea glndirii dumneavoastri este inca ceva ce tine de viitor.
Cici filozofia se afla asti.zi intr-o etapa in care este supusi celor mai dificile
incerciri.
Filozofia se dezintegreazain stiinte de sine stitatoare. Numele lor sunt:
logica, semantica, psihologia, antropologia, sociologia, politologia, sriinta
poeticii, tehnologia. in acelasi timp in care se dezintegreazS" in stiinte,
filozofia este inlocuiti de o noui unificare a tuturor stiintelor. Dominagia
[535] pe care un caracter fundamental al stiintelor o exercita chiar asupra lor se
realizeazi deplin in ascensiunea a ceea ce incearci si se concretizeze sub
numele de cibernetici. Aceasti ascensiune este incurajatS. si accelerati de
faptul ci stiinta moderni, potrivit caracterului sau fundamental, vine
astfel in intAmpinarea acestui proces.
Nietzsche a bxprimat printr-o singuri propozitie acest caracter fundamental
al stiintei moderne, cu un an inaintea colapsului siu (1BBB).
Aceasti. propozitie suni astfel:
Nu victoria ;tiinyei este ceea ce caracterizeazi secolul XIX, ci victoria
metodei stiintifice asupra stiintei. (Voinya de putere, n. 466)