Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

128 PRIMA FORMA A PLICTISELII
Aceastb. p/ictiseald supetfciald ar trebui chiar sa ne conduci la plictiseala
profunda sau, mai bine spus, plictiseala superficiali va trebui si se arate ca
plictiseali profundi, care ne determini afectiv in temeiul Dasein-ului.
Aceasti plictiseali efemeri, pasagera si neesenyiala trebuie si devini esenfiald.
Cum putem determina acest lucru? Trebuie oare si d5"m nastere acestei
plictiseli inluntrul nostru intr-un mod explicit si intentionat? in nici un
caz. Nu trebuie si intreprindem nimic de acest fel. Cici tocmai asta facem
chiar acum, si inca intr-o misura prea mare. Aceasti plictisealS. devine de
la sine esenliali atunci cAnd nu ne impotrivim ei, atunci cAnd nu reactionim
imediat pentru a ne pune la adapost, atunci ci.nd ii oferim, mai degraba,
spatiu pentru a se manifesta. Acesta este primul lucrul pe care trebuie si-l
invagim: sa nu opunem imediat rezistenfd, ci sd la:am plictiseala sa se manifeste
11231 in intreaga ei amploare. insi cum ar trebui si l5.sim spatiu acestei plictiseli
in primi instanti neesentiali, ininteligibila? Pur gi simplu neimpotrivindu-ne
ei, lasAnd-o si se apropie de noi pentru a ne spune ce vrea si ce e cu
ea. Dar chiar 9i pentru acest lucru este iarasi necesar si scoatem, mai intAi,
din aceasti nedeterminare ceea ce, aparent, cunoastem sub numele de plictiseala.
Trebuie si intreprindem insi acest lucru nu in sensul unei disectii
a unei triiri sufletesti, ci in asa fel incAt sa ne apropiem, pe aceastS. cale, de
noi. De cine? De noi insine - de noi in;ine ca Da+ein. (Ambiguitate!)
S 21. Interpretarea plictiselii pornind de la ceea ce
este
Plictisitor. Plictisitzr este ceed ce ne tine tn loc
$ ne lasa pradd golului. Caracterul problematic
al celor trei sclteme interpretatiue: rela{ia cawza-efect,
fe n o m e n u I ufl s e t e s c ldu n tr i c, fe
n o m e n u I tr a n sfe r u lu i
Daca punem cap la cap toate discugiile de mai devreme, constatim ci
am spus intr-adevar cAte ceva in privinta plictiselii, si totusi nu suntem
siguri decit de un singur lucru, si anume de faptul ca n-am inteles-o
deocamdata ca dispoziyie afectiud. $tim deja - si e important si. nu uitim
acest lucru *'ci, in primi instanta, aici nu este vorba despre interpretarea
unei dispozitii afective sau a alteia, ci esential este faptul ci intelegerea
dispozigiei afective ne pretinde, in cele din urmi, si ne schimbam concepgia
fundamentala asupra omului. Abia dispoziEia afectivi corect inteleasi
ne ofera posibilitatea de a surpri nde Da-sein-ul omului ca atare .