Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

3i6
CI-ARIFICAREA ESENTEI INDICENI-EI DE LUMF
astfel, de a pune organele in serviciul siu. Prin urmare, organismul nu
este nici ,,un complex de instrumente", nici o asociere de organe, si cu
atAt mai pulin un mlnunchi de abilitigi. Numele de ,,organism" nu mai
este, in acest caz, un nume pentru o fiintare sau alta, ci manifesti un
anumitfel de af. Acest fel de a fi poate fi caracterizat pe scurt drept ceea
ce se afld in proprietat€d sA,
f;nd dotat cu abilitatea de a da naftere orgdnelor.
insl. cum trebuie inteles acest fapt de a-gi fi propriu al animalului -
felul in care animalul isi este propriu - daci nu putem face apei la o forga
activa, la un suflet sau la o constiinli pentru a-l explica?
13431 in cadrul interpretirii structurii specifice a abilitAyii, am descoperit
acest fapt de a se afla in proprietatea sa, am descoperit ci abilitatea are
caracrerul de a-gi rimine proprie ei insesi. Aceastl structura a abilitigii
este caracterizatS. de o anumita propensiune inspre. . ., adici de o indepartare
instinctuala de..., o indepirtare de organism, care se manifesti insa
in asa fel incAt in acest fapt de a fi capabil de a..., in aceasti indepartare
de sine, organismul nu doar c5. se menlinr pe sine gi isi pastreaza unitatea
sa specifca, ci abia astfel isi obtine aceasti unitate. Ni se va spune insi ca
organismul nu este acest fapt de a se afla in proprietatea sa, dotat cu abilitati,
ci ca el foloseqte aceste abilitigi. Cici el tocmai ca nu rimAne si nu
se reduce la aceste abilitati, ci ajunge sa vadl, si apuce, si. vAneze, si
pAndeasca prada, sa fugi, si se reproduci etc., actualizind asadar toate
aceste posibilitagi. insa tocmai acest caracter actual al animalului real este
cel pe care incercam si-l determinlm atunci cAnd subliniem - aga cum
am {icut de la bun inceput - cI ceea ce avem in vedere este tocmai felul
de af al animalului.
Cu toate acestea, vom lisa deoparte pentru moment chestiunea daca
raportul dintre abilitate si punerea ei in aplicare poate sau trebuie si fie
interpretat fari. rezewe pornind de la perechea conceptuali posibilitate-actualitate
. La urma urmei, faptul de a fi posibil si posibilitatea ca atare tin,
intr-un anumit fel, tocmai de esenta caracterului actual al animalului, si
nu numai in sensul ca tot ceea ce este actual, in mS"sura in care este astfel,
trebuie si fi fost mai inainte posibil, ci in sensul cLfaptul de af capabil
gine defaptul de af actualal animalului, de esentd uieyii. Ceva este Yiu
numai in masura in care este dotat cu abilitati - gi numai daci isi pistreaza
acesre abilitegi. Ceea ce isi pierde abilitatile, indiferent daci le-a folosit
sau nu, inceteazd.si mai fie viu. Ceea ce este, potrivit fiinlei sale, lipsit de
orice abilitati nu poate muri. Piatra nu moare niciodatS., pentru ci ea nu