Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

iNcppUTUT- CERCETARII COMPARATIVE
prin prisma regreselor in ceea ce priveste maniera sa de interogare. De
cele mai multe ori, regresele unei stiinge nu ies in evidenti, insi sunt mai
importante decit progresele, in misura in care ele implici mereu un esec
al interogariei autentice in cadrul stiintei respective, o deplasare a greuta-
Eii metafizice autentice a unei stiinte inspre suprafatS", in planul unor
cercetari specializate, care abia daca se mai susgin unele pe altele. Fiecare
gtiinga are un caracter istoric, pentru ca poziEia sa fundamentali faga de
domeniul siu de cercerafe;i modul in care i;i concepe in genere domeniul
sunt ambele supuse schimbarii si transformirii.
Astazi - si aici vorbim in mod exclusiv despre Dasein-ul nostru - ne
gisim intr-o situatie favorabili. Aceasta situagie este favorabili nu numai
datoriti. multitudinii de forme pe care le ia cercetarea, nu numai datorita
caracterului siu animat, ci datoritl tendintei fundamentale de a reda si de
a asigura ,,vietii" - adici modului de a f spectfc animalelor / plantelor -
autonomia sa. Asta inseamni ci, in cuprinsul intregii stiinte Pe care o
numim gtiinla a naturii, biologia incearci s5. se apere astizi impotriva ti-
[278] raniei fizicii si chimiei. Prin asta nu vrem sa spunem, desigur, ci investigagiile
specifice fizicii sau chimiei n-ar fi de folos sau n-ar putea fi
indreptigite in anumite zone sau in anumite directii din cuprinsul biologiei.
Lupta biologiei impotriva fizicii si chimiei are mai curAnd drept mizi
inyeleasii din
faptul c5,, in principiu, ,,uiaya" cA atare nu poate f cuprinsa ;i
perspectiua dcestor dlscipllne. Ceea ce implica insi gi faptul ci ,,substanla
lrie" nu poate fi clarificata mai intAi dintr-o perspectivi fizico-chimica,
pentru ca apoi, cupringi de perplexitate cind nu ne ies calculele si cAnd
u.d.- ci ceva rlmAne neclarificat, sa admitem cl mai existi si un alt
factor; ci trebuie, dimpotrivi, si procedim la delimitarea viului pornind
de la conginutul sau fundamental, adici de la ceea ce este cu neputinla de
clarificat si prin excelentl inconceptibil din perspectivi fizico-chimici.
Sarcina care cade acum in seama biologiei este aceea de a face un proiect
complet nou a ceea ce face obiectul cercetarii sale. (Sau, privind dintr-o
alti perspectivi, care nu e tocmai identica cu cea de mai devreme, sarcina
de astizi a biologiei este de a se elibera de conceptia mecanicisti asupra
vietii. Aceasti lendinqa negativi a avut pAni de curind drept slogan formulari
precum ,,lupta impotriva mecanicismului", ,,vitalism", ,,perspectivl
teleologici asupra vietii". Si totusi, aceasti. perspectivi asupra viegii este
minati de erori la fel de mari ca si conceptia mecanicista asupra viegii.)
Toate aceste consideragii ne dau deja de inteles ci nu ne Putem achita de
aceasti sarcina majori si ci nici micar n-o putem concePe, daci nu vom