Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

>/. AMBIGUITATEA ESENTEI FILOZOFIEI
pentru ci adevirul unei astfel de inlelegeri este- unul ultim.gi extrem' el
rimine mereu in vecinitatea ameningi o"r. "
celei mai mari incertitudini'
Nici un cunoscfuor nu se afli in mod necesar' clipa de clipi, la doar un
pas de a cadea in eroare, a|a cum se afli cel care fi|ozofeazi, Cine n-a ini.1.,
"..r. lucru n,a binuii inci niciodati ce inseamna filozofarea. Ceea
ce este ultim 9i extrem este in acelagi timp ceea ce este cel mai primejdios
si cel mai ,t"rig.,r, adaugAndu-se faptul ci acest lucru ultim ;i extrem ar
trebui, de fapt, si fi. luciul cel mai cerr, acel lucru de la sine inteles pentru
fiecare; iar dlozofia insigi igi face aparigia tocmai sub aceasta iluzie' E'xaltand
ideea de filozofie ca o cunoagtere absoluta uitam, de obicei, aceasti
vecinitate primejdioasa in care sti filozofarea. Poate ca amintirea ei revine
ulterior, intr-o stare de perplexitate , ?arl. adeveni insa hotaratoare Pentru
actul filozofbrii. Tocmai d. "..."
pozigia fundamentali-autentici, corespunzand
acesrei ambiguitati intrinseci a adevirului filozofic, ajunge numai
i"r"ori la suprafagi. i."ri1 disponibilitate elementari' pentru caracterul
fri_.;dio, al filorofiei ne este deocamdati absolut striina. $i pentru ca
este necunoscute - dar mai ales inactuali - se ajunge atat de rar sau chiar
niciodata la un dialog filozofic intre cei care igi ocupa timpul cu filozofia,
f).rl si frlozofezeinsil AtAta vreme cAt aceasti disponibilitate elementarl
faga de caracterul primejdios intrinsec al filozofiei lipse;te, nu va avea niciodati
lo. o .oniruntare filozofica, oricAt de multe articole se vor confrunta
unele cu altele prin jurnalele de specialitate._Tofl incearca si-gi
demonstreze unii altora propriile adeviruri ;i uita astfel singur a adevarati
gi cea mai dificili r",.it", "itt"
dt a-gi supune propriul Dasein' 9i pe cel
al altora, unei interogatii fertile'
y) Ambiguitatea Poziliei critice
la Descartes si in filozofia moderni
I:olNuesteintAmplitorca,odatacuaparigiatendinteiacutesiexplicite
de a ridica filozofia la rang de stiinti absoluti - tendinga ce ia nastere
odata cu Descarres -, isi face simgiti intr-un mod distinct prezen;a 9i o
ambiguitate vpartea filozofi ei. La Descartes exista fundamentala
:."-dil9"
de a transforma filozofia intr-o cunoastere absoluti. insi tocmai la el
asistim la un lucru demn de luat in seama. Filozofia incepe, pentru eL cu
indoialasiparecitotulurmeazasifiepussubsemnulintrebarii.Insi
do", p"r. a fi a9a. Dasein-tl,eul (ego-ul) nu este pus sub semnul intrebirii.
Aceasta aparenti si ambiguitate a unei pozitii critice strabate intreaga