06.02.2020 Views

Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

474 F,XPI]NEREA PROBLEMEI LUMII

sensul acelei acaparari captivate specifice animalului? De ce nu este o intoarcere

citre sine in sensul unei reflectii? Pentru ci aceasti deplasare de

sine pe care o pune in joc proiectul are caracterul dislociirii eliberatollre in

cdmpul posibilului, mai exact spus - si acesta este un lucru de care trebuie

si tinem seama -, in cAmpul posibilului privit sub aspectul posibilizirii sale

specifice, si anume ca ceva posibil actual. Locul in care suntem dislocati

de proiect - posibilul care posibilizeaza_ nu permite celui care proiecteazi

si se opreasci in loc, ci ceea ce a fost proiectat in cadrul proiectului ne

confunta cu ceea ce este posibil actual. Cu alte cuvinte, proiectul ne leagi

nu de ceea ce este posibil si nici de ceea ce este actual, cideposibilizare, de

ceea ceface posibil, adicade ceea ce posibilul actual al posibilitigii din cadrul

proiectului pretinde de la posibilitatea insasi pentru a deveni actual.

Astfel, proiectul in sine este dceA survenire care permite caracterului

obligatiu sa apara, in misura in care acesta presupune intotdeauna o posibilizare.

in cadrul acestei legdrilibere. in care tot ceea ce posibilizeaza se

mentine deschis fati de posibilul real, rezida intotdeauna o determinare

proprie a posibilului insusi. Caci posibilul nu devine mai posibil prin

nedeterminare, in a;a fel incAt orice posibil sa-gi giseasca intr-un fel locul

in cadrul ei, ci caracterul de posibilitate al posibilului si forta posibilizarii

sale sporesc prin limitare. Fiecare posibilitate poarti cu sine propria sa

limitd. insi limita posibilului este in acest caz tocmai ceea ce este de fiecare

dati actual, intreaga desfa;urare a ceea ce poate fi implinit, adica acel ,,in

intregul...", pornind de la care raportarea noastra se raporteazi de fiecare

datl la o fiingare sau alta. Prin urmare, trebuie si spunem ci aceasti unica

suryenire a proiectarii in unitatea esentei sale disloci in chip obligativ

Dasein-ul in direcgia posibilului, ceea ce inseamni in acelasi timp ci

aceasti survenire ajunge si cuprindi intregul si il mentine in fata sa. Proiectul

pune in joc in chip intrinsec constituirea unui intregin sensul/iuririi

anticipative a unui ,,in intregul... ', in cadrul ciruia se des{bgoari in

toata intinderea sa dimensiunea foarte bine determinati a posibilitagilor

de actualizare. Orice proiect ne disloci in directia posibilului si ne aduce

in acelagi timp inapoi in cuprinsul desfhgurat in intreaga sa intindere a

ceea ce a fost fhcut ctiputinga de catre el.

1529) Proiectul si proiectarea au caracterul unei dislociri si deplasiri eliberatoare

in direcgia legaturilor posibile si ne pun in contact cu un intreg,

desfhgurAndu-l in intregime 9i menginAndu-l in fata noastri; in cadrul

acestui intreg se poate actualiza unul sau altul dintre lucrurile actuale ca

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!