Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

376 EXPUNEREA PROBLEMEI LUMII
starea de manifestare a fiintarii si ca, mai mult decAt atAt, pozigia noastri
fundamentald,fagl,de aceasti interogatie este cea corecti. Aceasti expresie,
,,a-i fi cuiva intr-un fel sau altul", se dovedeste a fi formula unei stiri de
manifes tare a D as e i n- ului ca atar e. D ispozitiile af ectiv e fu
n dam en ta le sunt
posibilitagi exempldre ale unei astfel de sti"ri de manifestare. Caracterul lor
exemplar nu tine neapirat de faptul ci ceea ce devine manifest ar fi mai
bogat sau mai variat decAt in cadrul dispozitiilor afective comune sau a
lipsei oricarei dispozitii afecdve, ci mai curAnd de faptul ca aceasti dispozigie
afectivi fundamentali dezvaluie in chip exemplar ceea ce, intr-o
anumiti masur5", este manifest in cadrul oricirei dispozitii afective. Cum
ar trebui si numim acest lucru? Este acel ,,in intregul.. . ". insi tocmai acest
straniu ,,in intregul. . . " este cel care si-a pistrat caracterul enigmatic pAni
la finalul provizoriu al interpretarii pe care am oferit-o plictiselii profunde.
Acest ,,in intregul..." nu este doar cerra cu neputinti de fixat terminologic,
ci chiar ceya ce scapi experientei cotidiene, si nu pentru ci s-ar afla undeva
intr-o zona indepi.rtat5" gi inaccesibili unde numai speculatia inalta poate
pitrunde, ci pentru ci. este atAt de aproape de noi, incAt nu putem lua
distanta faga de el, pentru a-l putea privi. Acest ,,in intregul..." este spus
despre fiintare sau, mai precis, despre starea de manifestare a fiintarii. De
aici deducem iarisi ci acel concept de lume pe care l-am introdus la inceput
a fost complet nesatisfbcitor si ci el dobd"ndeste acum o noua determinare.
Am luat drept punct de pornire conceptul naiv de lume si am
reusit si, determinim o anumiti secuentd de pa;i, prin care a fost stabilit si
modul in care a decurs cercetarea noastri".
Sensul conceptului naiv de lume este acela definyart.incadrul acestui
concept nu existi o distincgie intre ,,viati," si ,,existenti", ci el desemneaza
[412) fiintarea pur si simplu. Am vazut apoi, cAnd am caracterizat felul de a fi
al animalului, ci daci vrem si vorbim cu sens despre lume si despre fhurirea
de lume specifica omului, lumea trebuie si desemneze ceva de felul
posibilitayii de acces lafinpare. Am vlzut insi de asemenea ci o astfel de
caracterizare a lumii ne pune in fata unei dificultigi 9i a unei ambiguitati
esenliale. Daca determini.m lumea in acest fel, atunci putem spune intr-un
anumit sens ci. si animalul are lume, adici acces la ceva pe care, din
nodstrd, il experimentim ca fiintare. Am vizut insi apoi ca
PersPectiua
animalul are intr-adevar o posibilitate de acces la ceva, insi. nu la fiintarea
ca atare. Am ajuns astfel la concluzia ci ,,lume" inseamni, de fapt, a daeA
o posibilitate de acces lafinyarea clt atare. Aceasti posibilitate de acces isi