Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

r68
CEA DE-A DOUA FORMA A PLICT'ISELII
insi, daci presupunem cavizitainsisi a devenit modul de a ne omori
timpul, care este atunci lucrul plictisitor, cel de care suntem plictisiti? Am
stabilit doar ci nimic din acea vizita n-a fost plictisitor. intr-adevar. Dar
nici mai inainte n-am vorbit despre plictiseali in sensul de a fi plictisit de
ceva, cici aici este vorba despre a te plictisi intr-o anumita imprejurare, in
cazul de flgi cu ocaziavizitei. in orice caz, trebuie sa remarcim urmatoarele:
vizita este imprejurarea in care ne plictisim, iar imprejurarea este, in
acelagi timp, modul de a ne omori timpul. in aceasta situagie plictisitoare,
plictiseala fi omorhrea timpului se impletesc intr-o manieri aparte. OmorArea
timpului se insinueaza ini.untrul faptului de a fi plictisit si impregneaza
intreaga situatie, amplificAndu-se intr-un fel aparte, aga cum nu o poate
face in cadrul primei forme de plictiseali, prin acele incerciri agitate si
[171] fragmentare de a ne sustrage. Nu gi.sim nimic plictisitor, si totusi omorArea
timpului ia o asemenea dimensiune, incAt revendici pentru sine
intreaga situatie. Straniu! Ce indici toate acestea? Faptul ci nu existi
nimic plictisitor in situatia descrisi - nici acest lucru, nici altul - ne arati
oare ca plictiseala aceasta este mai ,,profund5."? Dar ce inseamnS. asta?
Plictiseala se concentreazi din ce in ce mai mult asupra noastri., asupra
situatiei noastre, in vreme ce detaliile situatiei nu au nici o importanti,
alcatuind doar cadrul accidental in care ne plictisim, gi nu ceeA ce ne
plictiseste.
S 25. Delimitarea celei de-a douaforme
de plictisealafayA de prima, din perspectiua
momentelor esenliale ale plictiselii: ,,af linut in loc"
ti "a f lasat pradd golului"
A te plictisi intr-o anumiti. imprejurare. Poate ci in urma celor spuse
pAna acum am reusit sa ne familiarizam indeajuns cu cea de-a doua formi
de plictiseala, astfel incAt si putem incerca acum si o delimitim faga de
cea dintii, pentru a sublinia diferentele, pentru a surprinde direcyia in care
plictiseala deuiize mai profunda si pentru a gisi astfel calea catre plictiseala
originara.
in mod evident, delimitared. prin contrast a celor doui forme de plictiseali
nu poate avea sens sau indreptitire daci degenereazi intr-o comparatie
lipsiti de discernamAnt. Ea trebuie mai curAnd si se axeze asupra