Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

374
EXPUNEREA PROBLEMEI LUMII
de captivare ca esenla a animalitatii constituie, aga-zicdnd, fundalul adecvat
prin contrasr cu care esenla umanitigii poate iegi in evidenta tocmai in acea
[409] privinti care ne intereseaza: in privinga lumii giafturirii d.e lume.Yom
vedea, in cele din urmi, ci am discutat deja chiar si acele intrebdri pe care
le-am lasat {lrl ri.spuns mai devreme, calificAndu-le drept abstracte: problema
stdrii de manifestare a fiintarii gi felul in care suruine aceasta.
Corelagia interni a consideratiilor noastre devine astfel manifesti. $i
este din ce in ce mai limpede felul in care ia nayere insd;i problema lumii
pornind de la aceastd dispoziyie afectiudfundamentald sau felul in care este
determinata de citre aceasta - cel putin in prima instanti - in anumite
privinte foarte specifice. Ne aflam acum in faga sarcinii de a ne reprezenta
in chip originar momentele constitutive ale conceptului de lume, pe care
le-am determinat mai devreme drept caracteristici preliminare. Pentru a
face acest lucru este necesar sd ne intoarcem la acea cale care ne-a fost deschisa
de catre interpr etarea plictiselii profunde ca o dispozitie fundamentala
a Dasein-uhi uman. Vom afla astfel modul in care iese in evidentl aceasta
dispozitie afectivi fundamentali si tot ce tine de ea, prin opozitie cu ceea
ce am definit mai devreme drept esenti a animalitagii, adici prin contrast
cu starea de captivare. Aceasta opozitie va deveni pentru noi cu atat mai
hotirAtoare, cu cAt tocmai esenta animalitatii) starea de captivare, pare a
se afla in imediata vecinitate a ceea ce am definit drept caracteristici a
plictiselii profunde, dindu-i numele de subjugare a Dasein-ului de citre
fiingarea in intregul ei. Vom putea vedea, desigur, ca aceasti imediata
vecinitate a celor doui constitutii de fiinti este doar o iluzie si ci intre ele
se afli o pripastie care nu poate fi depigiti in nici un sens, prin nici un fel
de mediere. insi atunci divergenga deplini a celor doui teze va deveni
manifesti si, odati cu aceasta, va iesi la lumini esenfa lumii.
S 58. Delimitare preliminara a conceptului de lume:
lumea ca stare de manifestare a finlarii ca atare
tn innegul ei: clarifcare generala a jhuririi de lume
Am discutat mai devreme despre plictiseald si am vizut c5. ea nu este o
14101 dispozitie afectivi oarecare. Daci toati aceasti investigagie ne serveste
acum drept reper fundamental in privinEa esentei omului, trebuie sa spunem
totugi, mai inainte de toate, ca in cadrul acestei analize a plictiselii