Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

250
iNTRgSaRTA PRIVIToARE LA LUME
dim un ri"spuns, cAti vreme nu vedem in chip lamurit care este distinctia
dintre cele doua fiinge 9i cum trebuie rasati. ea. Ceea ce inseamna ci trebuie
si putem spune nu cum se deosebegte omul de animal intr-o anumita
privinti anume, ci in ce consti esentA animalitdpii animalului si esenla
umanitdyii omului si care sunt, tn genere, intrebirile prin care purem
ajunge la esenta acestor fiingari. CAt priveste animalitatea animalului, nici
ea nu poate fi determinati decit atunci cAnd este limpede in ce consri"
uitalitatea uiului prin contrast cu fiintele moarte, care nu au nici micar
posibilitatea de a muri. O piatri nu poate muri, pentru ci nu triie;te.
insi aceasta dificultate nu este doar una de conlinut, nu este doar o
dificultate in a stabili ce este viata in genere, ci este in aceeasi m5"suri, ba
chiar aproape intr-o mai mare masuri, o dificultate de metodd, adici o
lz66l dificultate in a determina calea pe care poate si trebuie sa devini accesibila,
in esenta sa, vitalitatea viului. in ce fel ar trebui sd ne devina accesibili
viata, animalitatea animalului si caracterul vegetal al plantei? Cici nu este
suficient si descriem forma animalului sau membrele sale dintr-o perspectivi
morfologica; nu este suficient si studiem procesele fiziologice si
sa le atagim un soi de psihologie animali, cici in roare acesre cazuri am
presupus deja ca animalul este viu si ci, in cadrul comporramentului si.u,
este dispus afectiv intr-un fel sau altul. Cum si dim seama de acest lucru?
Probabil ci animalul nici nu se poate observa pe sine si nici nu ne poare
povesti nimic despre aceste observatii. Iar atunci cind se exprimi, atunci
cAnd credem ca animalul se manifesti prin anumite sunete sau miscS.ri
cu rol de expresie, si aceste moduri de a se manifesta trebuie trecute prin
filtrul explicitarii si interpretarii noastre.
Se videsc, agadar, doui dificultiti fundamentale: I) Drept ce Anume
trebuie sa drtermindrn esentavietii in genere? 2) Cum este accesibilin chip
originar viul ca atare - animalitatea animalului si caracterul vegetal al
plantei? Sau lipseste in acest caz orice acces originar in genere? Cum stau
atunci lucrurile in privinta caracterului esential specific viului, oricare ar
fi maniera in care ne este dat? Cele doua intrebiri trebuie sa rimini de.schise
in cadrul cercetarii noastre comparative. Pe de alti parte, aceste cercetiri
comparative pot gi trebuie si contribuie, in cele din urma, la
clarificarea acestor intrebiri si si le ofere, pe cAt posibil, un ri.spuns.
Prin urmare, ne misci.m contiriuu in cerc. Acesta este semnul ci ne
miscim in sfera filozofiei. Pretutindeni o mi;care in cerc. Aceasta miscare
in cerc, specifica filozofiei, este iarisi ceva de nesuportat pentru intelegerea