Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

EXPUNEREA PROBLEMEI I,I IMII
perspective, pentru a nu rlmane fbra voie - si intr-un mod de la sine inteles
- captivi unei atitudini inadecvate, chiar daca perfect naturale. Tocmai
acum, cAnd incepem si. concepem in chip adecvat problema cu care
ne confruntS.m, ne aflim intr-o crizi.. Acesta este caracterul distinctiv al
oricarei filozofbri, care o deosebeste de orice orientare stiintifica si care
consti in faptul ci, in acel moment in care cunoasterea filozofrcaautentici
1416] ar trebui s5. se iveasci, ceea ce este hotirAtor nu este atat sesizarea ei, cAt
meditatia asupra perspectivei in care se situeazS. cercetarea - si care nu are
nimic de-a face cu o reflectie de ordin metodologic. insi nu vom purea
medita asupra situatiei critice in care ne aflam decAt in contextul elaboririi
concrete a problemei noastre.
S 69. Prima interpretare formala A lui ,,ca" in sensul
de moment snuctural alstarii de manifestare
a) Corelatia pusi in joc de ,,ca", vlzutS. ca articulatie structurali
lctf"St) dintre relatie si termenii relationali, pe de o parte,
si propozilia enuntiativi, pe de alta parte
insa ce fel de inadecvare s-ar fi putut strecura in terminologia folosita
pAni acum? Am spus ca lumea este starea de manifestare a fiintarii caatare,
in intregul ei. Am atras deja atentia asupra faptului ci.,in cazul acestei
caracterizdri a lumii, isi face aparitia ceva enigmatic: acest ,,cd AtAre", fiintarea
ca atare , ceva ca ceva, a ca b. Printr-o formulare foarte direct5., putem
spune ci acest ,,cd" alssolut, elementar este ceva la care animalul tocmai ca
nu are acces. Trebuie sa reflectam asupra esentei stirii de manifestare si,
astfel, asupra determinatiilor sale mai precise. Acel ,,in intregul. . . " sti- in
strAnsa legaturi cu acest ,,ca" enigmatic. Daci intrebim cum stau lucrurile
in privinta acestui ,,ca", va trebui si oferim, in prima instanta, urmi"torul
ri,spuns: el este o formi de expresie verbali. Ne putem oarebazape acest
rispuns? Nu vom sfb.rsi oare filozo{bnd despre simple cuvinre, in loc sa
filozofhm in privintalucrurilor? Si totusi intelegem imediat ci ne gAndim
intr-un anumit sens la acest ,,ca" - A ca b, fiintarea ca atare -, chiar daci
nu suntem deocamdati in stare si explici.m in mod clar despre ce este
vorba. Poate c5. este inutil sa amintim faptul ci acest ,,ca" joacd" un rol
esendal si in latini - acel Qua din expresia ens qua ens -, dar mai ales in