Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

l4B
PRIMA FORMA A PLICTISELII
timp mai este pxna la plecarea trenului, daca timpul ramas panl la sosirea
trenului se va scurge curAnd sau, cu alte cuvinte, daci trebuie sa mai
luptlm in continuare impotriva acestei plictiseli care ne cuprinde, omorendu-n.
timpul in acest mod straniu, lipsit de succes 9i fhri vreun scoP
anume . Aici miza nu este doar aceea de a ne petrece luerbringen) cumva
timpul, ci de a-l omori lherumbringenf, de a-l face sa treaca mai repede'
Prin urmare, el se scurge lent. Asadar, a te plictisi inseamni a sesiza cl
timpul se scurge lent. $i totusi, cAt suntem cuprinsi de plictiseali nu
constatim si nu sesizim nimic, nu transformim timpul in obiect al observariei.
Dimpotrivl, cuprinsi de plictiseali, nu suntem de fapt legati de
nimic; nici micar de timp, de lentoarea cu care trece el. l)ar care este
originea acestei lentori? in ce consta ea? in faptul ca timpul este prea lung?
Oaie plictiseala apare pentru ci trebuie sa agteptam patru ceasuri? Sau ne
plictisim gi atunci clnd nu avem de asteptat decAt poate un sfert de ora?
be "ltfel,
este posibil sa nu ne plictisim deioc la o petrecere care se lungesre
rimp de o noapte intreagi. Asadar, lungimea duratei de timp nu are
nici o importanti, nu pentru ci timpul este prea lung, nu pentru ca pe-
1147) rioadade timp misurabila in mod obiectiv, cu ajutorul ceasului, este Prea
mare * nu pentru ci aceasta curgere a timpului este lenta, ci pentru cl
este pred lenti. Ne apiram impotriua curgerii timpului care incetinegte,
care este preA lenta pentru noi, care ne tine in loc atunci cAnd suntem
cuprinsi de plictiseala; ne aparim impotriva acestor tergiversiri si treniri
ale timpului care au un caracter impovaritor si paralizant'
Dar ar trebui atunci ca timpul si treaca mai repede? Cit de repede? Ce
viteziar trebui si aiba ? Oar. ar. el in genere o anumiti vitezi? in mod
evident, timpul igi pastreazi cursul uniform, decurge aproape precum pulsul
ritmat al unui monstru sacrosanct: in fiecare minut, saizeci de secunde;
in fiecare ora, saizeci de minute. Dar este oare timpul alcituit din ore,
minute gi secunde? Sau acestea sunt doar misuri cu ajutorul cirora noi ne
raportim la timp si-l ingelegem - Pentru ca noi, ca locuitori ai PamAntului,
ne misclm pe aceasti planeti intr-un anumit raport cu Soarele? Avem
nevoie de aceasti unitate de misuri uniforma doar in scopul misuririi
timpului? Ne permite ea sa spunem cit de repede ori cit de lent trece
timpul insusi, J"ca el in genere ovitezigi daci aceastase poate modifica?
"re
Oare timpul are intr-adevir un curs imperturbabil gl uniform? Sau este mai
curind o fiingi foarte schimbitoare? Nu existi ore care trec precum secundele
sau minute care dureaza o vesnicie? Ni se pare doar a fi aga, sau timpul