Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

472 EXPUNEREA PROBLEMEI LUMII
problemi in privinta adecvirii enuntului la ceea ce esre stabilit prin intermediul
sau ori in privinta oportunititii unei hotirAri sau a importanrei
unei actiuni. oric6"t de mult ne-am stradui si. ne raporram in chip concret
la ceva si sa vorbim din perspectiva particularului, am rS.spuns totusi deja
5ze1 i, chip nemijlocit si de la bun inceput unui apel tacit venit dinspre acel
,,in intregul...". orice raportare este dominati in ansamblul siu de caracterul
obligativ si de consriruirea unui intreg.
Dar cum am putea si surprindem in unitatea lor aceste doui. momente
de mai devreme, situarea opozitivi fagi de ceea ce are caracrer obligativ si
formarea originara a unui intreg? Cel mai dificil lucru este insi surprinderea
unitagii acestor doui momente cu cel de-al treilea, cu acea stare de
dezu,iluire a
finyei fintarii, despre care am spus ci ar fi srrans legati" de
cele doua momenre anterioare . E drept ca si de asta dati situatia pare a fi
foarte simpli: fiintarea e cea la care ne raporti.m constanr, iar fiinta e cea
pe care o exprimi.m de fiecare dati. cum stau insi.lucrurile cu fiinta fiingarii?
Ceea ce lipse;te aici este liantul care si le uneasci sau, mai bine
spus, originea acestei distinctii, in cadrul c5.reia, potrivit caracterului sau
unic si originar, distingerea este anterioara celor doi termeni intre care se
distinge si pe care abia aceasta dintAi ii face si apari.
Ne intrebim acum, prin urmare, care este caracterul unitar al suruenirii
fundamentale la care ne conduc aceste trei momenrs ale sale? vom
concepe structura primordiala a acestei surveniri fundamentale caracrerizate
de cele trei momente discutate mai devrem e drept proiect. Ceea ce
este desemnat astfel ne este cunoscut potrivit sensului siu din experienta
cotidiani a fiintei, ca proiectare a unor planuri sau mS.suri in sensul de
reglementiri cu caracter anticipativ ale raportirii sau comportamentului
uman. TinAnd seama de acest lucru, am preluat termenul de ,,proiect" in
acest sens larg chiar si in cadrul celei dintAi interpretari pe care am oferit-o
acestui fenomen, ridicAnd la rangul de concept acest cuvAnt care ne esre
cunoscut din vorbirea curenri". in acelasi timp insa, am investigat posibilitatea
sa intrinsecl in cadrul constitutiei de fiinta a Dasein-ului insusi si
am numit ,,proiect'J si ceea ce face cu putinti toate aceste proiecte intelese
in sensul larg al terrhenului. Dar, stricr vorbind, din perspectivi filozofici
si terminologici nu poate fi numit astfel decat proiectul originar, adici"
acea survenire care face cu putinti in chip fundamental orice fel de proiectare
din cadrul raportarii noasrre cotidiene. Caci numai daca pistram
numele de mai sus pentru acest fenomen unic ne vom pistra mereu luci-