Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

98
INTEROGAREA CA METAFIZICA
[57) dezbatere despre. .. si am inceput prin a ne angaja in metafzica insdli. Acest
lucru nu presupune nimic altceva decAt posibilitatea unei interogari autentice
gi reale.
intrebirile pe care trebuie si. le ridiclm au fost deja amintite: ,'ce este
lumea?",,,...r,. finitudinea?", ,,ce este individualizarea?". insa aceste intrebari
au fost puse aproape intAmplitor gi par a fi arbitrare. Faptul acesta
este incontestabil. in primul rAnd, pare arbitrar gi de neingeles de ce au fost
puse tocmai aceste intrebari. insa, fhcAnd abstracfe de acest lucru, daca
vrem si- pretindem ci intrebarile de fagi au un cafacter metafizic, trebuie
si ne intrebim daci nu cumva sunt de-a dreptul vide 9i generale, adica
intr-atAt de indeterminate, incAt nelasa indiferengi, ftra sa ne
^tingiin
chip
fundamental, gi cu atAt mai putin sa ne copleseasci. Sau trebuie oare ca
mai intAi sa elaborim aceste intrebiri, pentru ca ele sa ne coplegeasci apoi
si pentru ca starea de coplegire necesari sa survini ulterior? Oare ar trebui
sa punem aceste intrebiri gi sa ne producem dispozitia afectivi corespunzbtoare?
Daci incercam sa procedim in acest fel, vom sfbrsi prin a recidea
pe acea treapte Pe care vrem si trebuie si o depisim' Ne-am intoarce la
discugii teoretice (la gtiingi), pe care apoi le r.om fructifica intr-o ,,viziune
despre lume". Caracterul superficial al filozofiei ar fi astfel pe de-a-ntregul
restabilit. Miza nu este aceea de a elabora aceste intrebari intr-o manieri
reorerica sau de a da nagtere unei dispozitii afective care sd li se adauge sau
sd le insoyeascd, ci, dimpotriva, mai inainte de toate trebuie si facem ca
intrebarile si ia nagtere dintr-o dispoziyie afectiua fundamentala, potrivit necesitigii
gi posibilitagii lor intrinseci, si sa incercam sa le pistram in caracterul
lor de sine statitor si lipsit de ambiguitate. A duce cu adevirat la bun
sfbrsit aceasta interogare inseamni, prin urmare, a incerca sa degteptim o
dispozigie afectiva fundamentali a filozofb.rii noastre. Aceasta este prima si
adevlrata sarcini fundamentala a prelegerii noastre, inceputul unei reale 9i
vii filozofhri.