Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

CLARIFICAREA ESENTEI INDIGENTEI DE LUME
produs nimic cu ajutorul siu? Sau nici aceasta afirmatie nu este valabila in
privinta lui, de vreme ce am putea spune ca ochiul produce imaginea de
pe retina si, astfel, produce ceea ce poate fi vazut si ceea ce este vizut realmente.
Ochiul - pentru a vedea. Oare vederea este produsa de ochi? intrebarea
noastri, trebuie sa fie si mai precisi, pentru a putea stabili cum
stau lucrurile in privinta caracterului de instrument al ochi:ul:ui: poate
animalul uedea findcd are ochi, sdu dre ochl flndcA poate uedeai De ce are
animalul ochi? De ce poate avea ochi? Numai pentru ca poate vedea. A
avea ochi gi a putea vedea nu inseamna unul gi acelagi lucru. PutinTa de a
uedea este cea care face mai intii posibil - si, intr-un anumit sens, chiar
necesar - ca o fiinti vie si posede ochi. Dar in ce mi"suri si din ce cauze
poate vedea un animal? Care este temeiul a ceea ce face cu putinga aceaste
posibilitate, aceasta putinya? Ce fel de posibilitate este in genere putinta de
a vedea? Care este caracterul acestei posibilitagi? Sau, pentru a intreba in
chip fundamental: cum trebuie si fie in genere o fiintare, pentru ca aceasti
posibilitate, putinld de a uedea, si. poati apartine modului sau de a fi?
l3zol Putinga de a vedea este o posibilitate esentiala a animalului. De aici nu
rczulti. insi" ca orice animal trebuie si aibi intr-adevir ochi, ci doar ca
posibilitatea de a vedea in genere isi are temeiul, ca posibilitate, in animalitate.
insi nu este necesar ca animalitatea si se dezvolte in cazul fiecarui
animal in directia acestei posibilitagi determinate, pentru a permite aparitia
ochilor. Dar, potrivit modului siu de a fi, ei trebuie si-i revini astfel
de posibilitati precum putinta de a vedea, de a atzi, de a mirosi sau de a
pipi.i. Cum trebuie si. ingelegem caracterul posibil al acestei ,,putinte"?
Pentru a rispunde la aceasta intrebare trebuie sa pornim de la ceea ce
ne este cel mai la indemini, si anume de la organ, care apartine in mod
evident unei astfel de putinte si slujeste - dupl cum se spune - pentru a
vedea sau pentru a auzi, care ,,face cu putinli" (expresie ambigui!) vazul
sau auzul. Datoriti acestei capacititi de a sluji, organul se aseamlni in cea
mai mare masura cu ustensilul si cu instrumentul in genere si este de cele
mai multe ori identificat cu acestea. Tocmai in acest punct, in care organul
si instrumenttil se aseamini in cea mai mare masuri tocmai in virtutea
capacitatii lor de a sluji, este imperativ sa vedem o diferenyd esenyiald
intre cele doua. Un organ precum ochiul slujeste pentru a vedea. Stiloul
cu peniga, un instrument de scris, slujegte pentru a scrie. in firccare caz
avem intr-adevar de-a face cu un,,a sluji pentru...", insi scopul in care
slujesc cele doui este diferit - ochiul slujeste pentru a vedea, iar stiloul