Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

176
CF,A DE-A DOUA FORMA A PLICTISELII
mai bine spus, ftim precis ca ceea ce ne plictiseste este tocmai acest ,,nu
stiu ce", acest necunoscut nedeterminat. Trebuie si ne intrebS.m, asadar,
ce inseamna ci acest necunoscut nedeterminat ne plictiseqte?
in cazul dnterior am vi"zut cAt se poate de limpede ci ceea ce este plictisitor,
lucrurile determinate cu care incercim, asa-zicind, si ne gisim o
ocupatie ne lasa cumva pradi golului. Aici insa nu suntem preocuPati de
un lucru sau de altul, ci de toate la un loc, fiind astfel pe deplin satisficuli.
Suntem insa oare cu adevirat satisfbcuti? Ce ar insemna asta? Ar insemna
ca intreaga noastri activitate si-gi giseasci implinirea in aceastd. vizita.
Dar, in mod evident, nu acesta este cazul. $i nici nu am fi indreptigigi si
pretindem, chiar de la cel mai strilucit eveniment, sa dea pe deplin conginut
starii de hotd"ri,re lEntschlossenheit) a Dasein-ului nostru intr-o asemenea
misuri, incAt sa ne putem sprijini pe el intreaga noastri existenti.
Nu incape indoiali ci, oricit de mult ne-ar umple de satisfacgie un asemenea
lucru, el nu ne poate determina intr-o asemenea misura, incAt
[1S0] faptul nostru de a fi sau de a nu fi si depindi de el. Vizita din acea seari
nu corespunde cu ceea ce vrem de fapt - fhra si stim in mod explicit ce -
penrru propriul nostru sine. Mai bine spus, nu vrem absolut nimic de la
acea seari. Am ficut aceavizit|tocmai pentru a ne petrece seara. De fapt,
nu putem si nu vrem sa fim la propriu umpluti de satisfactie, dar nici nu
vrem si, fim lasagi pradi golului. Ne alituram celorlalti sporouaind impreuna
cu ei, incercdnd poate si ne relaxam si sa ne odihnim. insi tocmai
faptul acesta de a nu vrea nimic altceva de la acea seari este elementul
hotirAtor al comportamentului nostru. Ceva este inhibat in noi odata cu
acest fapt de a nu vrea nimic altceva. i.ttt-,rtt anumit sens, sporovaind
astfel impreuna cu ceilalti, ne lisam deoparte - nu in chip gresit sau in
dauna noastra - propriul nostru sine . Prin acest faPt de a nu vrea nimic
altceva, care este de la sine ingeles pentru noi, alunecam;i ne indepart,im
intr-un anumit sens de noi ingine.
Se manifesti aici o anumiti impasibilitate, care poate fi ingeleasa intr-un
dublu sensi mdi intkiin sensul de a te lasain seama celorlalgi si a
ceea ce se intimpla acolo, iar apoi in sensul de a te lasa deoparte, de a lisa
deoparte propriul tiu sine. Din aceasti impasibilitate in care te la;i
d€oparte, ldshndu-te tn uoia faptului de a fi acolo, luAnd parte la ceea ce se
intAmpli, se poarcformA un gol.A fi plictisit sau a te plictisi sunt stiri
determinate de aparigia unui gol in chiar faptul de a fi luat parte si de a fi
umplut de satisfactie, aparent, de ceea ce se intimpla acolo. Gisim agadar