Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

l1B
DE$TEPTAREA DlSPOZITIEI AFECTIVE
arita ci nici una dintre ele nu este adecvati; caci nici una nu poate fi
adecvati, de vreme ce rateazl. esenta filozofiei lui Nietzsche. Iar aceasti
filozofie, la rAndul ei, este agezati in mod evident pe fundamente stranii,
care sunt derivate, dupl cAte se pare, dintr-o ,,psihologie" de-a dreptul
banali, profund chestionabila din perspectivi metafizici. insi. - {lra a-i
acorda un cec in alb - putem spune ci. Nietzsche isi permite acest lucru.
Stim doar ca Nietzsche sta la originea interpretirilor discutate mai
devreme. $i nu lacem aceasti afirmatie pentru a indica, bunioari, caracterul
lor derivat sau pentru a le stirbi din originalitate, ci pentru a numi
directia din care putem dobAndi o intelegere a problemei si pentru aarita
care este locul adevaratei confruntari (cf. Cercul George'r', psihanaliza).
c) Plictiseala profunda, acea dispozitie
afectivi fundamentali" ce determini" in mod
nedeslusit interpreti"rile situatiei noastre
din perspectiva filozofiei culturii
Toate aceste chestiuni sunt pentru noi secundare. Nici micar nu ne
punem problema daci aceste interpretiri ale situagiei noastre sunt, toate,
corecte sau nu. in astfel de cazuri, cele mai multe dintre ele sunt. Si, cu
toate acestea, discutarea lor este esenfiala. Caci ce aduc aceste interpretiri?
Vom spune ci. ele ofera o diagnoza a culturii prin care, fhcAnd uz de categorii
precum viaga-spirit, amintite mai devreme, istoria lumii este traversati
si survolati de la un cap la altul dintr-o singura miscare. Procedind in
felul acesta, ele reusesc, ce-i drept, s5. afle care e loculpe care il ocupa epoca
de azi ldrzs Heutige] si si identifi ce situayiain care ea se afli. insi noui inqine
[1 12] nu ne spune mai nimic o astfel de localizare universal-istoricS. ce incearci
sa dea socoteali despre cum stau lucrurile in privinta culturii noastre - si
cu atAt mai pugin ne afecteazi,ea in vreun fel. DimpotrivS., totul nu e decAt
ceva senzational, adici ceva ce ne aduce intotdeauna o nem5.rturisiti si
totugi aparenta linistire, chiar daci numai una de facturi livresci si, ca atare,
'r- Cercul George (George-Krek) a fost un important grup literar de la s{lr;itul secolului
al XIX-lea, format in jurul poetului Stefan George, care s-a destrimat in anul
1933, odad. cu moartea poetului. Cercul avea un caracter elitist si ezoteric, un rol
important in cadrul intilnirilor cercului jucAnd recitarea anumitor texte de citre togi
membrii grupului si cultul anumitor personalitagi, printre care poetul Maximilian
Kronberger (1 888-1 904).