Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

432 EXPUNEREA PROBLEMEI LUMII
semantic al propozitiei, iar nu de ceea ce semnifici propozitia ca atare sau
de raportul siu cu fiintarea insasi.
Sa revenim insi inca o data la exemplul nostru: ,,tabla este neagri".
14791 Termenul,,este" exprimi sivizeaziaici faptul de a fi intr-un fel sau altul
al tablei, insi nu al unei table oarecare, nu al unei table pe care mi-o imaginez
acum, dar care nu este prezentd.aici, nici al unei table care a fost poate
prezenta cAndva, dar care nq mai este prezenti acum. Termenul ,,este"
exprimi sivizeazl, faptul catablaprezentd aici si acum ,,este" neagra. Acest
,,este" din propozitie nuvizeazd. numai faptul de a fi alcdtuit intr-un fel
sau altul al unui lucru, ci gi faptul de a f alcituit, faptul de a fi prezent
intr-un fel sau altul, propriu tablei: tabla prezenta este prezenti. ca fiind
neagra. in acest caz, ,,este"-le semnifica in chip implicii gi faptul de a f
simplu-prezent al :oble| chiar daci acesta nu esre conceput in chip explicit.
cineva ar purea spune, desigur, ci aceasti propozitie nu spune altceva
decAt ci tabla este neagri si, ca atare, nu este rosie, nefiind astfel vorba
decAt de alcituirea ei. insi tocmai in cadrul unei posibile divergente in
privinga felului in care este alcituita tabla devine limpede ci., penrru a
ajunge la o concluzie, trebuie si ne intoarcem la tabla prezenti. ca atare,
la ceea ce este prezent in cazul siu. Cu alte cuvinte, prin enungul ,,tabla
este neagra" ne-am raportat intotdeauna deja la aceasti" tabh gi o vizi.m
sub aspectul alcituirii sale, inteleasi ca ceva simplu-prezent.
Am expus deja doui dintre semnifcatiilefundamentale ale lui ,,este",
{bri si punem la socoteali prima semnificatie discutati., aceea de legitura,
si cealalti semnificatie a sa, amintiti in treacit, potrivit cireia ,,este"-le e
echivalent cu ,,inseamni.". cea dintai semnificatie discutati in acest paragraf
este aceea de cuiditate inteleasS., in sens larg, cafapt de a fi intr-un
fel sau altul si, in sens resrrans, ca fiinti esentiali. cea de-a doua semnificatie
discutata aici este cea de simpld prezenla. Yom vedea insi ca prin
aceste doui semnificatii fundamentale ale lui ,,este" suntem departe de a
fi epuizat continutul copulei si ci inci. nu cunoastem una dintre semnificatiile
sale centrale. Abia atunci cind vom pune in evidenti" gi aceasti
semnificatie vom fi in misura si intelegem in intreaga sa bogatie esenra
enigmatici a ac€stui obscur ,,este", ins5" vom vedea si caracterul sau fundamental
problematic.
Vom oferi insi mai intAi o rdcapitulare a celor spuse pini acum in
[480] privinta copulei. Ne-am familiarizat cu structura care poarti" numele de
copuli si care in general e exprimati lingvistic sub forma lui ,,este". Ne-am