Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

4\6
EXPUNEREA PROBLEMEI LUMII
structurat. Iar acest fenomen este tocmai ceea ce noi cdutim sub termenul
l(L
cle ,,ca
Pornind de la expunerea de pXna acum a teoriei despre l"6yoq putem
fixa schematic problema, pentru a obtine astfel o privire de ansamblu
asupra corelatiilor interne din cadrul acestui context. Aristotel porneste
de la l"6yoq in genere. Esenta ),6yog-ului este onFovnrc6g, semnificatia. De
aici el trece la o forma specifica a ),6yog-ului, gi anume la )"6yog onogovtrrc6g.
Asa cum am aflat mai devreme, orice propozitie enuntiativa este fie o atribuire,
fie o negare: ,,tabla nu este rosie ", daci vrem sa ri.minem la judecata
adevarati. Kutdquo'rg si on6qoorq sunt, ambele, forme ale lui ),6yoq
unoquwrrc6g. Potrivit tendintei lor fundamenrale, ambele forme sunr o
indicare. Si in cazul unei propozitii negative vreau si. spun ce este sau ce
nu este tabla. Ambele forme fundamentale au posibilitatea de a fi adevirate
sau false. Adevarul si falsitatea lor - si astfel intreaga structuri a
),6yog-ului uno<puwtr6q - iqi are temeiul in or5vOeorg, care, in sine, este
[460] simultan 8tutpeotg. Unitatea acestei structuri este esenta vofig-ului. Trebuie
si pistram in minte acest raporr de intemeiere pentru a intelege interpretarea
care urmeazi gi in cursul careia vom descoperi un nou aspect,
pornind de la care structura de ,,ca" va purea fi dezvaluiti in intregul ei.
KO.r0,Q0,oq
l,6yoq
rpcovr-1 or1pcrvflrcr1
).oyoq unopavtrrcog ..
,
//\
,'/ \
/'
o).r10eferv - ryerl6eo0ur
I
I
orivOeorq I i vorlv - vouq
0r0rprorq J