Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

48 AMBIGUITATEA ESENTEI FILOZOFIEI
pentru oricine' Trebuie slfie ceva sigur' dincolo de orice dubiu' Ceva ce
estepeintelesultuturorftrislnecesitevreuneforttrebuiesh'al'bb'certimdinea
suprema'$i' intr-adevir' ceea ce este tuturor accesibil mod
ce ne este
".-t1".t,, de piljn faptul ca 2 inmullit cu 2 faclftll'irt""
cunoscut in form" ot"-i drept cunoastere matematici' Aceasta este
'"
forma supremi, tt" riguroasa 9i tt" *"i certi de cunoastere' 9i oricine
"'"i
gtie cit se poate J. bi.r. lrt". Id.." si criteriul adevarului filozofic s-ar
nasteastfeldi,'..."ceestegidinceeaCeartrebuisifiefilozofarea.In
plus de asta, ne .r},rrror.ui ca platon, ciruia ne-ar veni foarte greu si'-i
rcfuzimcarisma filozofului, a cerut ca, la intrarea in Academie' sa fie
inscripgionate urmitoarele cuvinte: ot8eiq d"yeop6tpqtoq eioitco: sl nu
intre aici cel ce nu e iniliat in geometrie' in cunoaqterea matematici' Ce
pozila^fundamentali a filozofiei
moderne, decxt si confere adevarului filozofic caracterul celui
din indoiala
matematic 9i confuzie? De la Leibniz
;i 'i ';;;;;-"t'it"tt"
sans les Mathdmatiques on ne pini*e point
124) altcevauoi" o""i;t"""'' '1" ^determinat
ne_au fost ,r"rrr-*?,r"intele:
aufond' de k Minphysique ("Fhrd'matematici nu se poate pitrunde pAni
la temeiul metafizicii")' Aceasta este' evident' cea mai profundi 9i mai
cuprinzitoare confirmare a ceea tt t"t proPus automat drept adevi'r absolut
in filozofie'
insidaci.,t.li*p.decaluminaz\|eic\adevarulfilozoficesteun
adevlr absolut ..r., i. ce tocmai aceasri stradanie a filozofiei rlmine
mereufbrlsucces?Oarenuasistlminmodconstant,inintreagaistorie
afilozofiei,laoserienesfirsitidecatastrofeprinraportcuaceastistri"danieacarei*i'""tntadevarulgicertitud.ineaabsolute?G'Anditoriprecum
Aristotel,Descartes,Leibniz;iHegeltrebuiesiacceptecipotficontrazigi
de un ao.,or"rl. a..r..."."r.roi" r,.rrr, intr,atdt de catastrofale incat cei
cirora li se intimpli nici nu observi micar acest lucru'
Nu ar trebui oare ca' in urma experienlelor
de pAni acum ale filozofiei
cagtiintaabsoluti'siajungeml"to"tl"'i"citreLuiesirenuntimodati
penrru .o,a."rrrr" i" "..r, i.li i-po,riva acestei concluzii se poate aduce'
inprimairlstanti,contraargumentulci'deqidouimileniiqijumltatede
istorie a filozofiei occidentale reprezinti o perioada considerabi! O: ttlt
aceastiperioadinuestetotusisuficientlpentfuaPuteatrageaceasta
concluzie r" prl"r"q",;;;r;, ,..o1.1o, viitoare. Apoi s-ar putea obiecta si
ca, in principiu, nu putem trage o concluzie 9i nu putem da un astfel de
verdict i" P'i"1";;iito"'tt'i f,lo'ofiei' ginAnd seama numai de trecut;