Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

t20
DESTEPTAREA DISPOZITIEI AFECTIVE
sine. Aceasta est€, in linii mari, schema din filozofia actuala a culturii. Si
aici, iari.si, totul este aproape corect, in afara de ceea ce este esential. Trebuie
deci si ne intrebam din nou: este aceasta perspectivi asupra omului
una esentiali? Ce aduc aceste interpretari, lasAnd cu totul la o parte incadrarea
omului in culturi? Omul, gi poate ca deopotrivi cel de astizi, este
reprezentat ldargatelh) in acest fel plecAnd de la expresia realizarilor lui.
RimAne insa intrebarea daci aceasti reprezentare a omului este conforma
lnifrd qi surprinde D a- s e i n-ul sdu, coplefindu-l lergretfi), daci. il aduce pe
acesta la fiinga; daci aceasta reprezentare orientata dupl expresie nu numai
cd. rateazd de
facto esenla omului, ci este sortitd si o rateze in mod necesar,
dincolo de chestiunea estetici. Cu alte cuvinte, o asemenea filozofie reuseste
si ofere numai o reprezentare lDar+tellung) aomului, insa nu ajunge
la Da-sein-tl siu. Nu numai ci ea nu ajunge factic la acesta, ci in mod
necesar nu poare ajunge, fiindci igi blocheazi ea insfui accesul catre el.
Poate ci, intr-adevar, trebuie sa pornim de la o ,,expresie" in care noi
nu suntem decdt reprezentati ldar-gatelhl - tocmai atunci cAnd ;i tocmai
pentru ca ne straduim sa trezim o dispozigie afectiva fundamentali. Poate
ci degteptarea acestei dispozitii afective fundamentale arata intr-adevir ca
o constatare lFesrsrcllung), fiind totusi altceva decAt o reprezentare sau o
[114] constatare. De aceea, daci nu mai putem evita faptul cl tot ceea ce spunem
arati ca o reprezentare a situatiei noastre si se prezinti drept constatarea
unei dispozigii afective care sti labaza acestei situatii si care se exprimi in
aceasti situatie - daca nu putem nega si cu atat mai putin inlitura aceasti
aparenfa - atunci toate acestea au o singura semnificatie, anume c5, ambiguitatea
apare chiar in acest moment pentru prima dati. E de mirare asta?
DacL, bunaoara, caracterizarea noastri introductivi a ambiguitigii esenti-
nlr a fost o simpli expresie
ale specifice filozo{irii - filozofbrii noastre -
care isi propunea sa atragl atentia asupra stranietagii filozofiei, atunci ambiguitatea
trebuie si treaci acum, la inceput, in prim-plan. Nu vom fi
dispugi sa credem ca aceasti ambiguitate ar trebui oricit de pugin limuriti,
declarAnd ori afirmAnd de la bun inceput ci existi o diferengi teoretica
intre reprezentaiea situagiei lnoastre] spirituale si desteptarea unei dispozitii
afective fundamentale. Acest lucru nu ne degreveazi de absolut nimic.
Cu cAt inceputul este mai autentic, cu atd,t mai mult aceasti ambiguitate
se va afla la lucru si cu atAt mai dificil ii va fi fieciruia si decidi pentru el
insusi daca intr-adevir ingelege sau nu.