Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

402
EXPUNEREA PROBLEMEI LUMII
de limbaj sau 1imb5.. A6yog inteles ca discurs are acelasi sens ca si conceptul
nosrru de limbaj, dar inseamna in acelasi timp mai mr-rlt decAt totalitatea
fondului lexical, mai precis, putinta fundamentali de a discuta si,
prin urmare, de a putea vorbi. De aceea, grecii caracterizeazi' omul ca (Qov
)"6yov 61ov - ca fiinta vie care posedi in mod esenlial posibilitatea discursului.
Animalul, ca fiin1a vie careia ii lipseste aceasti posibilitate a
discursului, este (Qov &)"oyov. Aceastl definitie a omului a fost preluati
apoi de citre conceptia traditionali asupra omului, potrivit careia )"6yoq
a fost tradus mai tirziu prin latinescul ratio, din cauze pe care nu le putem
discuta aici. S-a spus, prin urmare, ci omul este animdl rdtilndle, adici'
fiinti. vie dotata cu ratiune . Puteti observa aici cum problema fundamentali
din Antichitate, cAnd omul era definit din perspectiva discursului si
a limbajului, a fost pierduta, iar limbajul a fost reintrodus abia ulterior in
aceasti definitie, intreaga problematica pierz6.ndu-gi astfel radicinile. Daca
in Antichitate )"6yog-ul reprezinti fenomenul pornind de la care omul este
inleles in caracterul siu propriu 9i daca noi insine spunem ca esenqa omului
estefauritoare de lume, atunci - daci aceste doui teze se afla, in genere,
14431 intr-un soi de corelatie - este necesar ca troyoq-ul, limbaiul si lamea si se
afle intr-o corelagie intern5,. Putem merge chiar mai departe si pune in
legituri aceasta definitie antici asupra omului cu propria noastri definitie.
Discutarea celei de-a doua teze ne-a aritat ca animalui este caracterizat de
un fapt de a fi deschis, anume prin comportamentul siu, fagi de ceea ce
am desemnat drept sferi cireia ii este el circumscris. Animalului ii lipseste
capacitatea de a percepe ca fiingare acel lucru fagi de care este deschis. insi,
in misura in care )"6yoq-ul se afli in corelagie cu vo0g-ul si cu voeiv-ul,
cu perceperea a ceva, putem spune ci omului ii corespunde un fapt de a
fi deschis faEa de ceva, d.e ay natura incAt acest fapt de a fi deschis are caracterul
pe rcep erli a ceua cd ceud. Numim raportare acest fel de relalie cu fiintarea
care se deosebeste de comportamentul animal. Ca atare, omul este
(Qov l.6yov Eyov, iar animalul (Qov til"oyov. OricAt de mult s-ar deosebi
interpretarea 9i maniera interogagiei noastre faga de cea antic5., ea nu aduce
concret nimic nou, ci - ca pretutindeni si intotdeauna in filozofie - spune
exact acelagi lucru.
Ce este insa )"6yoq-ul in cadrul acestei conceptii generale potrivit cireia
el nu inseamni. altceva decAt limbaj? Aristotel spune: "Eotr 6d )'6yoq tlnuq