Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

F,XPT]NF,REA PROBI,F,MF,I I,IIMII
le luim pe celelalte in discutie numai in chip suplimentar (in completare).
Daca facem asta, vom rata adevi"rata dimensiune a problemei. Aceasti
abordare adecvati lipsegte chiar si la Aristotel si, prin urmare, nu este de
gisit in nici una dintre teoriile care i-au urmat. insa Aristotel inci s-a aflat
aproape de ridicina problemei. El subliniazi in chip explicit un lucru
care astezi nu mai este ingeles nici in logica, anume faptul ci )"6yoq-ul nu
este adevirat pl fals, ci adevarat sau fals: ol,rl0eiierv i1 yeri6eo0ur. Pe de alta
parte, nu este greu de ingeles de ce problematica centrali n-a fost sesizati
de Aristotel: deoarece prima si singura sa preocupare era necesitatea de a
aduce pentru intAia oara la lumini structurile l"6yog-ului in genere, care
nu fuseseri puse in lumini decAt in chip preliminar si superficial de teoriile
predecesorilor sii, inclusiv de cele ale lui Platon. Daca aici se poate
vorbi in genere despre ,,mai usor" si ,,mai greu", atunci radicalizarea este
intotdeauna ,,mai usoari", pentru ci a fost deja pregatiti. in primi instanla
insi, problemele ajung la lumina in acest fel.
Discutarea acelei forme a enuntului pe care am definit-o drept afirmativi"
si adevirati inlesneste interpretarea l"6yoq-ului, din ratiuni pe care nu
le vom discuta aici. Acest tip de abordare specific logicii, care isi ia ca
punct de plecare judecata afirmativa adevarati, este indrepti.tit intr-o anumiti
misura, insa conduce tocmai de aceea la eroarea fundamentali de a
crede ca celelalte forme posibile ale enuntului trebuie discutate doar in
funcgie de aceasta dintii, ca o complet"r.. in Fiiny,i ;i timp am c5"zut eu
insumi pradi acestei iluzii, cel pulin in privinta interpretS.rii ),6yog-ului
(6 pp.222 9i285 gi urm., pagini care nu se afli sub spectrul acestei iluzii).
si care evident ci nu
invalideazi propriu-zis cele spuse in Fiinya;i timp - va trebui sa mi indepirtez
in chip esenlial si decisiv de cele prezentate acolo.
t489) in cadrul interpretarii pe care o voi oferi aici -
Este imposibil deocamdati si dobAndim o perspectivi centrali asupra
constitutiei interne esenliale a l"6yoq-ului, chiar daca tinem seama pe
deplin de toate formele sale posibile, de judecata afirmativ adevirati si de
cea afirmativ falsi, de cea negativ adevarata si de cea negativ falsi. Esenta
l,6yoq-ului consri tocmai in faptul ca in el rezidl", ca atare, posibilitatea
de a fi ,,ori adeiirat, ori fals" si ,,atAt afirmativ, ckt;i negativ". Tocmai
posibilitatea de a lua toate aceste forme, determinate aici doar in linii mari,
constituie esenta cea mai intimi'a ),6yoq-ului. Abia atunci cAnd vom intelege
acest lucru vom ajunge in locul de unde trebuie sa facem saltul
inapoi ciue originea l"6yog-ului. A6yoq-ul nu este o structuri simplu-pre-