Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

248
INTRT,SRRE,A PRIVITOARE LA LUME
la fenomenul lumii si si punem in evidentS. caracterul siu problematic.
Nu m-am gAndit insi niciodata ca prin aceasta interpretare si afirm sau
si incerc si demonstrez ci esenta omului ar consta in aceea ca el mAnuiegte
lingura si furculita si calitoregte cu tramvaiul. Calea pe care am ales-o in
Fiinyd ;i timp pentru elucidarea fenomenului lumii reclami. insa o perspectivi
foarte ampli si extinsi", care nu poate nici pe departe fi flcuti
vizibila aici, in cursul acestei prelegeri.
De asta data vom alege mai curAnd un al treilea drum, cel al unei cercetiri
comparative. Am spus mai devreme ca omul nu este o
?arte a lumii,
ci deopotrivi stipAnul si supusul ei, datoriti faptului cL,,are" lume. Omul
are lume. Cum stau lucrurile in privinta celorlalte fiintiri care sunt la fel
ca 9i omul o parte a lumii, cum ar fi, de exemplu, animalele, plantele,
lucrurile materiale, pietrele? Oare, spre deosebire de om, c re are lume,
sunt ele doar pirti componente ale lumii? Sau animalul are si el lume?
Daci da, in ce fel? in acelagi fel in care are omul lume, sau intr-altfel? Cum
trebuie ingeles acest ,,alt fel"? Cum stau lucrurile in privinta pietrei? Constatam
aici, in linii mari, unele diferente. Aceste diferente pot fi fixate
astfel: 1) piatra (ceea ce este material) este lipsitd de lume;2) animalul este
indigent de lume;3) omul este/huritor de lume.
in incercarea de a elabora esenga faptului de a f lipsit de lume, cea a
faptului de af indigent de lume si ceaafaptului dr af fduritor de lume, ne
migcam deja in orizontul diferitelor raporturi prin care fiingarea se poate
raporta la lume. Printr-o astfel de interpretare comparativi. nu se poate
si nu reugim si degajam esenta lumii insesi si s5. ne-o aducem suficient
de aproape tncAt si o putem intr-adevir chestiona pentru prima oara. Caci
problema lumii nu necesitl, in fond, doar o interpretare mai exacti 9i mai
12541 riguroasi a esentei lumii pentru a putea fi rezolvati", ci este imperativ si
aducem mai intii in raza privirii cdracterul mundan ldas We lthafiel al
lumii ca temi posibila a unei probleme fundamentale a metafizici|
in afari de abordarea din perspectivi istorici, pe care am amintit-o la
tnceput, si de cea de-a doua abordare, care are drept punct de plecare
intelegerea cotidiani a lumii si care se rezumi" la aceasta, ;i
abordare, pe car€ urmeazl, si o discutim gi care ia forma unei cerceti,ri
de cea de-a treia
comparative, mai sunt posibile gi alte cii de abordare ale problemei, pe care
nu le vom discuta aici. Toate ace'ste ci"i de abordare au insi in mod necesar
neajunsurile si dificultitile lor. Acest lucru se intAmpla pentru ci toate
provin din exterior, aducind cu sine principiile si modul de a vedea spe-