Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

226 A TREIA FORMA A PLICTISELII
cdre este uazutd in mod obiyuit plictiseala. in mod obignuit, plictiseala este
privita ca ceva suparitor, dezagreabil si insuportabil. Potrivit ingelegerii
comune, toate lucrurile de acest fel sunt lipsite de valoare, nedemne gi
condamnabile. A te plictisi este un semn de superficialitate gi de lipsl de
profunzime. Cine isi fixeazi o sarcini adecvati in viaga 9i ii di un conlinut
vietii, acela nu trebuie si se teami de plictiseala, ci se afla la adipost de ea.
Este greu de spus ce precumpinegte in aceasta morall: falsa siguranga
de sine sau banalitatea sa. insi nimic din tot ceea ce tine de modul acesta
in care intelegerea comuna judecl plictiseala nu este intAmplitor, ci isi
are temeiurile sale. Un temei hotirAtor pentru inEelegerea gregita a plictiselii
este necunoAst€ret esenyei dispoziyiei afectiue in genere, nu numai cea a
plictiselii ca dispozitie afectiva determinati, necunoastere intemeiati la
rAndu-i, dupi cAte se pare, intr-o concePlie de la sine inteleasi gi absoluti
asupra Dasein-ului. Dispozitiile afective sunt ceva ce ne trezesc pllcere
sau neplicere gi fagi de care trebuie si reactionim in mod corespunzitor.
Plictiseala este intotdeauna dezagreabili, iar aceasti stare trebuie inliturati.
Doui lucruri sunt gregit ingelese aici: in primul rAnd, faptul ca dispozitia
afectiv,i in sine face manifest cum ii este Dasein-ului insusi, in ce fel
este situat afectiv prin raport cu el insusi si cu celelalte lucruri; si, in al
doilea rAnd, faptul ci ea poate face acest lucru numai in misura in care
se ivegte din adAncul esengei Dasein-u\ui, sustragAndu-se, de cele mai
multe ori, libertagii lui.
insa atunci cAnd ceva de felul plictiselii este inteles in maniera obisnuiti.,
tocmai dominayia acestei inpelege ri este cea care reprim a plictiseala pro'
fundA, contribuind mereu la pistrarea plictiselii in acel loc in care ne
convine si o vedem, pentru a sari peste ea, in sfera activitigii febrile a
Dasein-tluisuperficial. Aici se vidqte ca modul de a concepe sentimentele
;i celelalte fenomene ce tin de afectivitate nu este atAt de lipsit de consecinte
pe cAt credem, ci joaca un rol esential in determinarea posibiliti"tii,
anvergurii si profunzimii lor.