Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

96
TNTEROGAREA CA METAFIZICA
semnul intrebirii, ci eul (sau congtiinta) este pus la temeiul metafizicii
drept cel mai cert / mai neproblematicfundament al ei, astfel ca metafizica
moderni este caracterizati de o interogare atotcuprinzi,toare cu totul aparte,
ce presupune includerea celui care intreaba in sens negtttiu, astfel ca eul
insusi devine fundamentul oricarei interogiri viitoare. Aceasta este corelatia
interna in care stau intAietatea problemei subiectului si chestiunea
certitudinii, pe de o parte, ;i intrebarea intrinseci a conceptului tradigional
de metafizicl", pe de alta pare. Acest lucru ar trebui sI fie suficient atat
pentru a evidentia caracterul distinct al metafizicii moderne, cAt gi pentru
a lamuri ci acest efort ce vizeazS,obtinerea certitudinii ultime si orientarea
asupra eului sau constiintei au sens numai atita timp cdt uechea problematic,i
este pdstratd integral. Atdt, deocamdati, pentru a avea o orientare in
privinta istoriei problemei.
S 15. Metafzica drept denumire a problemeifundamentale
a m etaf zi ci i ins e ; i. Rezu ltatu I c o n s i de r ay i i lo r p r e lim i n are
si necesitatea de a tncepe prin a ne angaja in metafzica,
lashndu-ne cople;iyi de interogarea de ordin metafzic
t85l Daci aruncim o privire de ansamblu asupra intregii noastre discugii a
conceptului de metafizica, constatim ca aceasta denumire exprimi, o cunoastere
carevizeazS.finyarea luatd in intregu/ ei. in acelasi timp, constatim
ci aceasti, expresie, ,,in intregul.. . ", este o titulatura ce contine in ea adeuarata
problemd - problemi care, mai presus de orice, trebuie mai intki pusd
cA atare, si care nu poate fi eliminati prin simpla preluare a diferitelor
opinii traditionale. Prin urmare, este limpede ci nu putem pur si simplu
prelua termenul de metafizici in accepgiunea sa tradifonali. Preluam insa
termenul de metafizica ca denumire a unei probleme sau, mai bine zis, ca
denumire a problemei fundamenta/e a metafzicii inse/, care consti in intrebarea
privitoare la ce este ea insigi, metafizica. Aceste intrebiri, ,,ce este
metafizica?", est€ filozofarea?" rimA,n inseparabil legate de filozofie,
insotind-o peimanent. ',ce
Cu cAt filozofia survine intr-un mod mai autentic,
cu atet aceste intrebari sunt puse mai raspicat. Vom vedea in mai multe
rAnduri ci aceasti intrebare, ,,ce este filozofia insisi?", nu insoteste frlozofia
precum ceva ce i se adaugi retrospectiv, ci precum ceva ce ii apartine
in mod esential, in timp ce intrebiri precum ,,ce este matematica?", ,,ce