Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

:
Desi nu vom contesta nici un moment ci. a fi tinut in loc este ceYa
propriu faptului de a fi plictisit, vom insista cu aceeagi hotlrAre ci acesta
nu este singurul element constitutiv al plictiselii. Caci, atunci cAnd ne
omorAm timpul, noi ciutim, totodati, sa ne gisim o ocupatie. Dar cum
facem asta? Oare in acelasi fel in care ne silim si mergem la munca cAmt52
PRIMA FORMA A PLICTISELII
Am ajuns mai devreme la concluzia cd, atdt plictiseala - addstarea lrYei'
lenf , persistenfa, nendrea - cdt gifaptul de a-yi omori timpul, care se raPorteazi
la ea, au de-a face cu timpul. Ca atare, am cercetat in mod
intentionat faptul de a-gi omori timpul in acea directie care si ne permiti
sa vedem ci, omorAndu-ne timpul, incercim sa facem timpul si treaci,
adici si facem sa dispari curgerea apasitoare, trenanta a timpului, din
acel interval anume. Curgerea trenanti a timpului s-a dovedit a fi ceea ce
ne fine in loc. A fi plictisit inseamni, asadar, a f linut in loc' intr-un
anumit interual de timp, de curgerea trenanta a timpului. Si totugi nu reugim
defel si rizbatem cu privirea pAna la ceea ce se intimpla de fapt in
aceasta situatie, nu reugim si intelegem in ce fel se raporteazi timpul in
genere la noi, pentru a ne putea line in loc atunci cind treneazi' Mai mult
dec6.t atlt, nu reu;im si intelegem in ce fel ne sta timpul la dispozigie,
pentru ca noi sa putem incerca sa gribim sau si facem si dispara trenarea
lui. Cici in mod evident, aici nu este vorba doar despre o apreciere pur
subiectivi a timpului.
Se ridica acum intrebarea daca, reluind intr-o maniera mai incisivi
[152] interpretarea faptului de a fi Einut in loc de timpul care treneazi", vom
purea descoperi intregul fond esential al acestei forme specifice de plictiseali.
Agadar, tinind seama gi de observagiile de mai devreme, cu caracter
general, asupra timpului, vom lisa deocamdatl absolut deschisi discutia
privitoare la mS.sura in care am reusit sa rezolvim aceasta veritabila si
stranie enigmi a timpului, a vitezei sale etc., ramAnind deocamdata la
aceasti formi specifici a plictiselii: a fi plictisit de ceva anume. Vom incerca
si li.murim modul in cnre ne gine in loc trenarea timpului si cum
este astfel posibil faptul de a fi plictisit.
d) A fi lisat prada golului de citre lucrurile
care ni se refuza. Scurti privire asupra posibilei corelatii
dintre acest aspect al plictiselii gi faptul de a fi tinut
in loc de timpul care treneazl'