Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

36
CAI OCOLITOARE
suficient si le dim curs intr-un chip nedeterminat si soviielnic, cici aceasta
nevoie de a fi pretutindeni acasa este in acelasi timp, in ea insigi, ciutarea
acelor drumuri care conduc astfel de intrebiri in direcgia cea buni' Pentru
aceasta avem din nou nevoie de uneltele conceptualizarti, de acele concepre
care pot deschide o astfel de cale. insi" aici vorbim despre o conceptualizare
gi despre concepte cu un caracter primord\allureigenl. conceptele
metafziceraman p.n,r., rotdeauna_prizonierele acuitatii stiintifice indiferente
si gratuite ir, ,it.' Conceptele metafizice nu sunt ceva ce poate fi
invigat si pentru care am avea nevoie de un invitator sau de cineva care
igi ,i,rn. hlorof 9i care ne-ar cere si le repetim dupa el 9i sa le aplicim
intocmai.
Dar trebuie spus, inainte de toate' ci nu am fi aiuns nicicA'nd si cuprindem
.t, ing.l.g., ealbegretfenl aceste concePte 9i rigoarea lor conceptuali,
daci n-am fi fost noi insine mai intAi ,,cuprin/", coPle/li lergrffin)
de ceea ce trebuie si cuprindem cu ingelegerea. Tocmai citre aceasti stare
de coplesire lErgrffinieirl se indreapti efortul fundamental al filozofhrii,
cautAnd ,-o irrr,rfi. 9i s-o trezeasci. Orice stare de coplesire igi are insa
originea gi se mengine intr-o dispozilie afectiud. in misura in care ingele-
[10] gerea conceptuala gi filozofarea nu sunt o preocupare oarecare' ci una ce
survine in temeiul basein-uhiuman' dispoziflile afective din care se inalti
srarea de coplesire lErgrffinheirl ;i conceptualitatea_ [Begrffilchkelt) specifice
filozofiei sunr in-mld ,r"..r", si intotdeau na dispoziyii afectiue fundamentalealeDasein.llui,defelulcelorcareimpregneazimereusiinmod
esenfial afectivitatea oamenilor, flri ca acegtia din urma sl le recunoasci
in mod necesar ca ztare. Filozofa suruine intotdeauna infi-o dispoziyie
afe ctiu a fund.amentald. corr..pirr"lizarea fi lozofi ca se intemeiazd inu-o
*"r.d..oplegire,iaraceastaisiaretemeiul'larAndu-i'intr-odispozigie
afectivi fundamentala. oare nu are Novalis in vedere ceva similar atunci
cAndnumestefilozofia',dordecasi"?Dacida'atunciaceastivorbia
poetului nu mai pare deloc in;elitoare' cu condilia si retinem din ea
numai esen4ialul.
D"r,.uio"te acestea, ceea ce am cAstigat de pe urma consideragiilor
de mai inainte nu este in nici vn cazo definiqie a metafizicii, ci ceva de un
cu totul alt fel. in cursul primelor noastre incerciri de a caractetrza meta'
frzicaamvizut cum am fost intorsi mereu din drumurile noastre ocolitoare
si constrAngi si concepem metafizica pornind de la ea.insaqi' Atunci cAnd
am incercat si facem "..rt
l.r.r,r, metafizicas-a retras din faga noastri' InsS'