Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

412
EXPUNEREA PROBLEMEI LUMII
itt "."tt
pasaj, Aristotel ne oferi o informatie privitoare la temeiul posibilitagii
l,6yoq-ului de a fi ori adevS.rat, ori fals. El spune aici urmitoarele: dv
oiq 6d rcsi td yefi6oq rcsi td a2"q06q, oriv0eoig trg fi6ri vorlpdrrov ciionep Bv
rivtcovr. in sfera celor prin relatie cu care sunt posibile atAt ascunderea, cAt
si scoaterea din ascundere a survenit deja ceva precum o punere laolalta
(o prindere laolalti) a ceea ce esre percepur, in asa fel incat ceea ce esre
Perceput constituie, asa-zici.nd, o unitate. Temeiul acestei posibilitayi de
dezascundere sau de ascundere este aceasti" constituire a unei unitati. Unde
este dezascundere sau ascundere, acolo este si ),6yog uzroqowrrc6q; iar acolo
unde avem de-a face cu un )"6yog unorpo,wrrc6g
- apartinand posibilititii
sale cele mai intime si subiacent acelei dezascunderi sau ascunderi - avem
de-a face si cu o ,,sintezi", cu o punere sau luare laolalti (o alcituire a
unui ansamblu ca atare; o constituire a unei unititi), cu perceperea
14551 fVer-neltmez] unui ansamblu, a unei unitati a ceea ce esre percepur.
A6yog-ul are ca temei o percepere, v6qorg, vo0g, o percepere a ceva - sau
este, potrivit esenrei sale , o astfel de percepere . . (tf mai sus oripBol,ov).
A6yog-ul isi ".
are temeiul, potrivit posibilititii sale interne, in vo0q - ratio
in latini - aceasra fiind 9i cauza pentru care ),6yoq-ul a fost echivalat cu
vo0g-ul, el fiind, de fapt, vo0g. Aici isi are originea si traducerea definitiei
omului oferite de Aristotel ((drov l,6yov Sxov) prin sintagma animal rationale.
Pe scurt, perceperea cdre unifca (sau formarea unei unititi prin
actul de a percepe) este temeiul esential al posibilititii dezascunderii sau
ascunderii, si nu doar pentru una sau pentru cealalti, ci tocmai pentru
acest ,,sau-sau" si pentru acest ,,atat una, cAt si cealalt5.", constituind
astfel temeiul pentru fiecare ca atare, sub forma in care le gisim in cadrul
acestui ,,sau-sau" sau in alternativa ,,atat una, cAt si cealalti"".
intrebarea care se ridica acum este cum justifici.Arisrorel aceasri tezi si
cum arati. el ci ata,t dezascunderea, cat si ascunderea au nevoie in chip
necesar, ca o conditie de posibilitate a lor, de o ollvOeorq? Pe scurt, or5vOeorg
este conditia de posibilitate pentru ceea ce numim ye06og. De aceea,
Aristotel poare spune direct: rd yup rye0Sog dv ouv06oer uei2: acolo unde
este falsitate (ascundere), acolo are loc si o unificare in actul de a percepe.
Aceasta este prima.formd"atezei. Aristotel ofera insi imediat si o justificare
l.Aristotel, De anima,f 5,430 a27 qi urm.: ,,Dar, in acelea in care por sra
laolalti neadevarul gi adevarul, are loc dinainte o <sinrezin a notiunilor, ca si cum
ar forma o unitate".
2. Ibidem,f 6, 430 b I si urm.