Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

INTEROGAREA CA METAFIZICA
filozofiei moderne, care tfece cu ugurinti drept moment de rupturi cu
vechea filozofie, este readus in prim-plan si fixat exact ceea ce a constituit
adeu arata preo cu?are a metaf'zicii medieuale.
t65l Preluarea filozofiei prime aristotelice in structura gi construcgia teologiei
dogmatice a Evului Mediu a fost, intr-un anumit sens' ugurati intr-un
.trip p"r exterior de faptul ca in cartea a VI-a a lucrarii sale Metafzica,
acolo unde vorbeste despre filozofiaprimi, Aristotel insusi o imparte - asa
cum am vLzut deja- in cele doui directii fundamentale de interogare,
ftra a probl ematizainsi unitatea lor. Corespunzitor cu aceasti impartire
",,.* d"-" face, mai intAi, cu problemaf.inyarii ctt dttre, adici cu ceea ce
revine fiecarei fiingiri ca fiintare, fiecarui 6v ca 6v. Intrebarea care se
ridici aici este ce aparline unei fiinEari, in masura in care este o fiintare,
fbcAnd complet abstraqie de faptul ca vorbim despre aceasti fiintare sau
despre alta. Aceasti intrebare privitoare la esenya si natura fiintirii este
pnrl d. citre filozofia prima. in acela$ timp insl', ea ridicl sl intrebarea
privitoare lafinyarea tn innegul ei, chestionAnd ceea ce este suPrem si uhim,
d.r"-n", de Aristotel drept nprrbtutov yfvoq, fiintarea cea mai originari.,
cea pe care el o numeste deopotrivi. Osiov. RaportAndu-se la acest divin,
Aristotel agazd. filozofia primi sub denumirea de Oeo)"oyrn1, cunoastere
teologica, adici )"6yoq-ul care vizeazd pur si simplu 0e6q-ul, insi nu in
,"rr,rl unui Dumnezeu creator sau personal. G5.sim, aqadar, prefigurati
la Aristotel aceasti corelayie specifcd \nr.re prima philosophia 9i teologie. Pe
temeiul acestei corelagii, care a fost intermediata de o anumiti interpretare
a filozofiei arabe, adaptarea continutului credintei crestine la conginutul
filozofic al scrierilor lui Aristotel a devenit gi mai lesne de {icut in Evul
Mediu, arunci cAnd scrierile lui - cu precidere cele metafizice -
au devenit
cunoscute. Asa se face ci suprasensibilul, adici metafizicul' potrivit
sensului uzual al conceptului - este in acelasi timp ceea ce este cunoscut
prin interm.dirrl .r.rrro"sterii teologice, care nu este insi teologi e a credinyei,
ci teologie a rayiunii, teologie ralionala'
166l Esential este faptul ci obiectul de cercetare alflozofei prime (al me^tafizicii)
.rr. p..r- o Qlnyorc determinatd. chiar daca una suprasensibilA.Intrebarea
noastri privitoare la felul in care a fost inteleasi metafizica in
Evul Mediu nu trebuie rrarari ca o intrebare privitoare la posibilitatea
unei cunoasteri a existengei lui Dumnezeu sau a nemuririi sufletului'
Toate aceste intrebari apar abia mai tArziu. Ceea ce este avut in vedere aici
esre mai degrabafaptulfundamental cb. suprasensibilul sau metafizicul e