Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

186
CEA DE-A DOUA FORMA A PLICTISELII
acolo. Fiind in intregime prezent, noi facem timpul sa incremeneasci. Timpul
care ajuns la incremenire formeaza un gol ce irumpe tocmai pe fundalul
a tot ceea ce se inti.mplS. acolo. Acest gol care se formeazi, de la sine este
insi, in acelasi timp, cel care ne tintuieste si ne tine legati de el insugi, ginAndu-ne
in loc in acest chip, ca propriul nostru sine pe care l-am lisat in
asteptare, din care am alunecat si de care ne-am indepartat.
(Jruitatea structura/d a celor douii momente structurAle se intemeiaza in
prezentifcdrea ce
face ca timpu/ Pe care ni l-am rezeruat sa incremeneascd.
Adevirata esenti a plictiselii, in sensul de structuri unirara a celor doui
momente, trebuie asadar ciutata in timp. Desigur, nu numai in timpul
luat ca atare sau in genere, nu numai in timpul a;a cum ne este cunoscut
noui, ci in felul in care ne raportam la timpul cunoscut, in felul in care
timpul locuieste in Dasein-ul nostru, in temporalitatea sa specifrcl,. Plictiseala
i;i are originea in tempora/itatea Dasein-ului. AnticipAnd, putem
spune prin urmare ca plictiseala ia nastere din modul cu totul specific in
care propria noastra temporalitate se templralizeazd. Acest lucru sti in
concordanti, cu teza pe care am formulat-o mai devreme, potrivit cireia
plictiseala este posibili numai pentru ca fiecare lucru si, in chip mai fundamental,
fiecare Dasein caatare isi are timpul sau.
S 27 . Caracterizare fnala a faptului de a te plictisi
tntr-o anumita imprejurare: cArncterul propriu al modului
de a-yi zmori timpul specifc acestuia, udzut ca iuire
a plictisitorului din D a s e i n-ul insryi
1192) Este insi important sa nu ne indepirtam de drumul nosrru, si scoatem
la lumina temporalitatea Dasein-ului si, odati cu aceasta, Dasein-uI insusi,
printr-o explicitare din ce in ce mai deta/iatii tt plicthelii.
Interpretarea de faga a fost fbcuti cu putintl printr-o delimitare comparativi
a celor doui forme de plictiseali - ,,3 fi plictisit de ceva" si ,,a te
plictisi intr-o.anumiti imprejurare". Despre cea din urmi am spus ci este
ceani'ai profundd. Am descoperit, in cazul ei, si o formi modificata a celor
doui momente structurale ale sale: a fi lisat prada golului si, respectiv, a
6 tinur in loc.
Pe temeiul acestei explicitiri a plictisului resimtit intr-o anumita imprejurare,
suntem in misura sa intelegem acum pentru prima oari carac-