Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

60 INTEROGAREA CA METAFIZICA
inlelege, o simte in apropierea sa, purtandu-l 9i covirsindu-lprin ceea ce
.ri., ,i6orq, ceea ce i;i exerciti dominagia, fiingarea, intreaga fiingare' Subliniez
incio dati cl tpriorg - ingeles drept aceasta fiintare in intregul ei - nu
este avut in vedere in sensul modern, recent' de ,,naturi," si nici ca un concept
complementar celui de istorie, ci intr-un sens mai originar decat
"rrrb.l., ."r" .tprinde atAt conceptul de naturi, cat ;i pe cel de istorie si
care, intr-o anumiti misuri, include si fiintarea divini'
b) A6yoq ca scoatere din ascundere
a dominatiei proprii fiingi"rii in intregul ei
t40l Omul, in misura in care existi, s-a exprimat intotdeauna deja in privinta
q6oq-ului, in privinta intregului care isi exerciti dominagia 9i de
.".. .l insu;i aparline, iar acest lucru nu se datoreazi 9i nu are drept mizi,
in primul .anj, f"pr.tl ci" el discuti in chip specific despre aceste lucruri,
ci: a exista ca om inseamni deja a da expresie acestei dominatii. ceea ce
primeste expresie este dominagia proprie fiingirii care igi exerciti domi-
,rrgi", adica organizarca 9i structura, legea fiingirii insagi' Ceea ce este
exprimat lAus{esprochene) este ceea ce devine manifest in vorbire lsprechenl.
in gr.".e, ,,a vofbi" se sPune )'6yew; dominagia care a ajuns [a
expresie esie ),6yoq-ul. Prin urmare, este important aici sa ginem cont, inca
d. l" in..put - dupi cum urmeaza sa dovedim intr-o maniera si mai
clara - d.^f"pt,rl ca a fi. exprimat intr-un fel sau intr-altul ;ine de esenla
fiingirii .arelgi exerciti dominatia, in mi.sura in care omul face parte din
aceasta. Daci concepem acest raport intr-o manieri elementari. 9i originari,
se videste ci" ceea ce este exprimat e deja cuprins in mod necesar in
tp6org, in caz contrar neputand fi exprimat. Acest l"6yoq apartine q6otq-ului,
adici dominagiei proprii fiingirii in intregul ei'
Se ridica astfel-pentru noi intrebafea: ce produce acest l6Ystv, aceasti
exprimare? c" ,rr*in. in ),6yoq? Este oare vorba numai despre faptui c5.
fiing"r." in intregul ei este prinsa intr-un cuvAnt, este formulati, este adusi
la cuvint drgpt I".".. .rt.? Ce inseamni,,a aduce la cuvAnt"? Sensul pe
care grecii l-at' atribuit inc5" de timpuriu termenului )'6yerv - nu doar odata
cu fiLrofia tirzie, ci imediat ce au inceput si filozofeze -, un sens pe care
l-au privit ca pe o funcgie fundamentali a sa 9i care provine, asadar, din
t.-"irrl ingelegerii pe care acegti gAnditori o aveau asupra existengei, este
acela de ,,r "dir..
la cuvAnt". Acest sens il putem desprinde cu o claritate
incontestabili din conceptul complementar, pe care cei mai vechi filozofi