Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

86
INTEROGAREA CA METAFIZICA
ce este particular si divizat, deci, potrivit acestui sens, nu ceva ce este pe
deplin d.t.r-in"i . Intellectus [...J uniuersalia comprehenditt, intelectul
,rrirr tl,pe de alta Parte, nu ceva ce este determinat drept acest lucru sau
altul, nu ceva ce are aceasti proprietate definiti sau alta' nu ceva ce este
aici gi acum, ci ceva ce revine tuturor deopotriva. De aceea, scientia maxime
intellectualis este aceea quae circa principia maxime uniuersalia u€rsAtur2'
asadar cea care ,. ,"porr.rzLla ceea ce revine in mod universal 9i {bra
exceptie ruturor fiinflrilor. Acest lucru este insi exact ceea ce Aristotel
voia sa aduca la lumini prin cunoasterea lui dv fr 6v' ;i ceea ce Toma
dAquino va caracteriza mai tirziu dtept ens quA ens, drept acel ceva ce
,.,rin. fiingirii ca atafei determinatiile care ii sunt intotdeauna deja 9i in
mod necesar date, cum ar fi, de exemplu, unLtm, multa' potentia' actus si
altele aseminitoare. (Quat quidem sltnt ens, et ea qude consequuntur ens, Ltt
unum et muba, potentid et actus3.) Pe scurt, in acest al doilea sens, maxime
intelligibile sunr ceea noi desemnlm drept categorii, cunoasterea categorial5.,
cuno"gterea celor mai generale determinatii ale conceptelor, cunoas-
173) tere care, in metafizica moderna, a devenit cunoasterea Pur rationala a
categorialului. straniu este insa faptul ci determinatiile care revin fiintirilor
ca atafe sunt numite de Toma dAquino ftansph)tsicd. Haec enim
ftdnspl!/sicd inueniuntur in uia resolutionis, sicut magis communia post mi-
,u, ,o**unia4. Aici este vorba despre acele determinagii care se afla dincolo
d,e lumea frzicb.side cea sensibila. Aceste determinatii universale prin
excelenti ale fiintarii ca atafe sunt descoperite pe calea unei dizolviri regresive
a ceea ce este intr-o mai mica misura universal in ceea ce este mai
universal. Toma dAquino atribuie metafizicii acest mod de cunoagtere-:
metdphlsica, in quantum considerat ens et ea quae cons€quuntur ipsum>.
Observam aici - si vreau sa insist asupra acestui lucru - faptul straniu ci
metafizicaeste in cele din urmi identificata cu filozofia primi si cu teologia,
insa semnificagia specifici a metafizicii, potrivit lui Toma dAquino,
est. int.rpretati de aga manieri incAt metafizica devine sinonimi cu termenul
de ontologie, care aapirut abia mai tkrziu: ontologia care se ocupi
l. Ibidem.
2.Ibidem.
3.Ibidem.
4.Ibidem,p.246'
5.Ibidem.