Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

428 EXPUNEREA PROBLEMEI LUMII
h) Cviditate, factualitate si veridicitate ca posibile
interpretiri ale copulei. Esenta primordiali a copulei,
vdzutl ca diversitate nediferentiata a acesror semnificatii
1474) OricAt de influenta a fost si a rimas teoria aristotelica despre ),6yog
onoquwrr6g pentru traditia logicii, teoriile care i-au urmat, mai ales cele
de data mai recenti., s-au distantat in numeroase feluri de ea, chiar in
privinta modului in care a fosr conceputa copula. Nu putem discuta aici
in detaliu nici macar teoriile fundamentale asupra ),6yoq-ului, oricAt de
instructiv ar fi acest lucru. Vom clarifica insa interpretdrile posibile ale copulei
pornind de la un exemplu concrer, dar nu penrru a arata ci filozofii
se afla intotdeauna si in toate privintele in dezacord unii cu altii, ci pentru
a ne putea intreba daca aceasti diversitate de teorii este intAmplitoare, sau
corespunde esengei acelui lucru despre care trateazi teoriile in cauz5.. Este
oare posibil ca tocmai acest ,,este" sa dea nastere acestei diversitati? Este
oare copula ambigui in sine? Iar daci aceaste ambiguitate este necesarS.,
care este atunci temeiul slu? Daca abordim aceste intrebari in chip corespunzitor,
ne rrom intoarce cu o intelegere sporita la problema noasrri.
principali: in ce raport se afla acest ,,este" cu intreaga structuri a lui ),6yoq
dnogawrrc6q si cu ceea ce il condition eazi. - cu ofvOeorq si Sraipeorg, cu
acel ,,ca" (fiinti si ,,ca")?
Si incercam mai intAi si clarificim diuersitatea interpretarilor posibile
ale copulei cu ajutorul unui exemplu simplu si ftla sa intrim prea mult in
detaliile istorice ale diferitelor teorii. Vom alege ca exemplu propozitia:
,,Aceasti. tabli este neagri". Cum stau lucrurile in privinta lui ,,este"? Ce
semnifici si cevizeaz|"el? Care este semnifcatia sa? in cazul unei intrebiri
absolut naiue, din perspectiva intelegerii comune de exemplu, situaria se
prezinti in felul urmator. Ne aflim in fata urmitorului enunt: ,,aceasti
tabli este neagr5.". Constatlm ci ,,este" se afla intre cuvAntul-subiect si
14751 cuvdntul-predicat, in asa fel incAt le leaga unul de celalalt. ,,Esre" are functia
unui liant. Tocmai din aceastl cauzi i se spune ,,copuli.". Aceasti denumire
a lui ,,este" nll este deloc una inofensivi, ci reprezinti deja o anumiti
interpretare a lui ,,este" din perspectiva functiei pe care o are cuvAntul in
structura propozitiei. Nu e chestionata semnificatia acestui ,,este" si a fiintei,
ci doar semnificatia lui ,,este" in.sensul de functie, menirea sa in cadrul
structurii propozitionale. Daca privim enuntul in acest fel, ca pe o structuri
de cuvinte ce se afla in fata noastri, atunci acest ,,este" apare, intr-ade-