Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

t74
CEA DE-A DOUA FORMA A PLICTISELII
aceasta impasibilitate ne lisim in seama faptului de a fi acolo, luAnd parte
la ceea ce se intimpli in acea seari. Asta inseamna ca acea ciutare a unei
satisfactii pe care ne-o ofera un lucru sau altul este de la bun inceput absenti.
Faptul de a fi lisat pradi golului nu survine acum mai intAi in si
prin absenta satisfactiei, datorita fapmlui ci un lucru sau altul ni se refuzi,
ci creye din adhncurl, cici propria sa precondigie - ciutarea unei satisfactii
oferite de lucruri - este suprimata deja de aceasta impasibilitate. Aceasti
cautare nici nu mai are macar loc. Ceea ce este plictisitor are si in acest caz
caracterul faptului de a fi lasati pradi. golului, insi unul care ne ataca la un
nivel mai profund, determinAnd suprimarea acelei cautari si propagarea
impasibilitatii. De aceea, satisfactia oferita de participarea la acea intAlnire
ca fiind o
satisfacgie aparenti. (o stranie insatisfactie!) - ca mod de a-gi omori timpul
care mai curAnd atesta phciseala gi o face safe prezentd, decit si o alunge.
Aici se aratd de)a si faptul ci ceea ce este plictisitor ne poate plictisi
chiar daci nu emana din anumite lucruri plictisitoare, pentru a se revirsa
apoi asupra noastri. De unde anume provine plictisitorul - acel ceva ce
suprimi cautarea si sporeste impasibilitatea in acest mod aparte? Aceasti
impasibilitate di naqtere unei alunecdri ce ne indeparteazd de noi in;ine gi
se dezvaluie - chiar daca doar in chip confuz si nedeterminat -
[178] care ne poartS. spre lucrurile care se intAmpli acolo. Vom vedea mai tArziu
ce inseamna acest lucru. Daca ceea ce este plictisitor ne inhibi comportamentul,
ne face s5" fim impasibili, inseamni asta oare ci. el este deja in
noi? $tim insi ca este problematic si vorbim despre ceva ce se afli ,,in noi",
despre interioritate si despre alte concepte aseminitoare. De altfel noi
vrem tocmai opusul, adici incercim si surprindem propriul nostru sine
in temeiul esengei sale prin interpretarea dispozigiei afective. Impasibilitatea
inhibitiua, ca formi mai profundi a faptului de a fi lasat prada golului,
este un aspect propriz plictiselii pe care l-am numit, pe drept cuvdnt, a te
plictisi intr-o anumita imprejurare. Ne plictisim intr-o anumita imprejurare.
Aceasta formulare ne indici faptul ci plictiseala ce insoteste prezenta
noastri intr-o anumiti situatie isi are originea in noi. Este insi neclar
deocamdata ce lnseamni acest lucru si trebuie si rimAni astfel, mai ales
atata vreme cAt nu am hotarAt cum stau lucrurile in privinta primului
moment structural al plictiselii, pe care l-am numit ,,a fi tinur in loc".
construit;i conceptul de Leergelassenheit (,,a lisa pradi golului"), dar siverbul'iiberlassen
(,,alasain seama", ,,a abandona"), p. ."r. Heidegger il foloseste in acest context.