Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

F,XPUNEREA PROBLEMEI LUMII
S 73. Reuenire la temeiul posibilitalii structurii
specifce enunyului, priuita in tntregul ei
a) Indicarea corelatiei dintre intrebarea noastri.
privitoare la structura enungului si problema
directoare a lumii
Voi caracteriza din nou, Pe scurt, problema lumii Asd cum afost ea
elaborat,i phnd in acest punct: lumea este starea de manifestare a
finyarii ca
dtare in intregul ei.Interogarea noastri avizat mai intii acest ,,ca", pentru
a putea pi"trunde apoi, pornind de la el, pAna la fenomenul lumii. ,,Ca"-ul
este un element distinctiv al acelui lucru faga de care Dasein-ul uman este
deschis, spre deosebire de deschiderea fagi de... specifici animalului. in
cazul acestuia din urma, deschiderea fag5" de... este acapararea sa de citre. ..
in starea de captivare. Acest ,,ca" apartine unei relayionari. Dimensiunea
1484) si felul acestei relagii sunt obscure. ins5" ,,ca"-ul se afla totqi in legitura
cu enunpul.Am incercat, de aceea, sa clarificam felul in care ,,ca"-ul apartine
structurii enuntului, prin intermediul unei interpretiri a acestuia.
Interpretarea enuntului, care a avut drept punct de plecare teoria aristotelici,
a scos la iveali faptul ca toate structurile esenFale ale enungului -
rcutd,<pootq, crn6qoorq, dl,rl0eferv 9i rperi6eo0ot - pot fi reduse la orivOeorg
si Drcripeorg. Aceasta stranie aliturare a unor tipuri de relatii care se exclud
reciproc ne-a rimas obscuri gi enigmatica. Am putea presupune ca aici se
afla acea relatie cireia ii apartine ,,ca"-ul. Enungul este insa intotdeauna -
la fel ca si rcotd,quorq si un6quotq - un enunt despre.'., )"6yog nv6q (Platon).
Acel lucru la care se raporteazi ozr6qavotq-ul potrivit formei sale
excfinyarea. i.t ..t,t.tt este vorba, sub diverse forme, desprefinya fiingirii,
exprimatS,in ,,este" . Potrivit lui Aristotel, ;i in acest caz aYem de-a face
cu o ofvQeorq. Prin urmare si ,,fiinta", cu diversitatea ei, igi are temeiul,
intocmai precum ,,ca"-ul, in aceasti enigmatici otvOeorg 9i Sroipeorg. Sau,
pentru a fi precau,gi, putem spune c5. ,,fiinta" si ,,ca"-ul trimit ci.tre aceeasi
origine. Altfel spqls: clarifcarea esenyei ,,ca"-ului merge mhna in m,ina cu
intrebared Priuitoare la esenya lui ,,este", la esenya finyei. Ambele intrebdri
seruesc elabordrii problemei lumii.Acest lucru poate fi deja pus in evidenta
pornind dela analiza formala prerirergitoafe a conceptului de lume ingeles
ca stare de manifestare a fiingirii ca atare. Aceasta din urma Presupune
insl starea de manifestare a fiinqirii ca fiingare, adici in privinga fiintei