Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

254
iNtRpeaRgA PRIVITOARE LA LUME
dispoziyie afectiudfundamentald. insl nu pentru ci este filozofie, ci pentru
ca frlozofra - la fel ca ^rta, in felul ei - reclami ceea ce am incercat si exprimim
in chip neizbutit si lasAnd loc unor interpretiri gresite atunci cAnd
am spus ci trebuie si fie creatoare. CAnd spunem c5,filozofia trebuie si
fie creatoare nu avem in vedere ceva precum o trisituri distinctivi sau o
preeminentd.asafagd.de activitigile muncitorului de rAnd sau cele ale speculantului,
care nu sunt creatoare, ci avem in vedere creativitatea in privinta
obligatiei pe care o implica si a atitudinii pe care o reclami. A crea
inseamni a construi in mod liber. Libertatea nu existi decAt atunci cAnd
este asumata o povari. in actul de a crea, aceaste povari, care ia mereu o
forma sau alta, este o necesitate si o urgenti ce apasi greu asupra dispozitiei
afective de ansamblu lGem'iitl'r- a omului, astfel ci el a.iunge si fie
cuprins de o stare melancolica lschuter zumute sein). Orice activitate creatoare
sti. sub semnul melancoliei - chiar daci acest lucru ii este cunoscut
sau nu, chiar daci vorbegte sau nu pe larg despre acest lucru. Orice activitate
creatoare sti" sub semnul melancoliei, ceea ce desigur nu inseamna
ci orice om melancolic este creator. Aceasta corelatie dintre creativitate
l27l) si melancolie ii era deja cunoscuti lui Aristotel, care se intreba: Ard d
ndvteq 6oot neprrroi yey6vuorv tivSpeg tj rutd tpr)"ooogiuv ii no),rtrn-1v ti
zroilorv ii tdXvoq <puivovtor pe)"uy1o)"rrcoi 6weq1: Din ce cauzi sunt in mod
evident melancolici to;i oamenii care au fbcut lucruri exceptionale - fie
ci e vorba de poezie, de politica sau de artele plastice? Aristotel ii numeste
aici in chip explicit pe Empedocle, Socrate ;i Platon. (Aristotel face o
distinctie intre pel"uylol"io 6rd rpriorv gi o pel"uylo)"iu 6ru v6oov.)
7. Ca activitate creatoare si esentialS, a Dasein-ului uman, filozofia sti
sub semnul dispoziyiei afectiue fundamentale a melancoliel. Melancolia vizeaza
forma, insa nu continutul filozofirii, si ii prefigureazh, in mod necesar,
o dispozigie afectiva care delimiteaza confinutul interogatiei
filozofice.
Este foarte periculos sa facem astazi referire la astfel de corelatii, pentru
ci asemenea reflecgii sunt imediat intrebuingate gregit, in incercarea de a
'r- Termenul ger-L., Gemiit, redat de obicei prin ,,minte" sau ,,suflet", este construit
pornind de la cuvAntul Mut (,,curaj"), care are sensul mai vechi de ,,dispozitie
(afectivi)", ,,fel de a te simgi". Acesta din urmi este sensul pe care il are Heidegger
in vedere aici prin Gemilt, particula Ge- avind, in acest caz, un sens totalizator.
1. Aristotel, Problemata, Aristotelis Opera, ed. I. Bekker, Berlin, 1831, vol. II,
L 1,953 a 10 si urm.