Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

)\) iNTRBSeRnA PRIVIToARE LA LUME
cel care ridici intrebarea metafrzici este de fiecare data cuprins in tntrebare,
fiind el insusi afectat lbetrffinl deopotrivi de intrebare;i de ceea cevizeazi
intrebarea. El este atins lgetrffinf si afectat lbetrffin] numai atunci cXnd
omul poate fi atins in Dasein-ul sau si poate fi coplesit in acest fapt de a fi
f
afectat, atunci cAnd in esenta sa rezidS. posibilitatea starii de coplesire.
Aceasti posibilitate esenliala de a fi coplegit tine de esenta omului, in masura
in care Da-sein-ul, un ,,a fi acolo, prezent", inseamnS" intotdeauna a
dispus afectiu, degi este mai mult decAt atAt. Numai ceea ce este, in genere,
de la bun inceput dispus afectiv, poate fi prost dispus luerstimmtf .lar ceea
ce este prost dispus isi poate schimba dispozitia. Acolo unde existi dispozitie
afectivi este posibili si schimbarea dispozitiei afective, agadar gi de;teptdrea
unei dispoziyii afectiue. De aceea, pentru a putea dezvolta o interogare
atotcuprinzitoare, trebuie si trezim mai intii o dispozitie afecdvi fundamentali,
si creim posibilitatea unei stiri de coplesire. Acest lucru a cizut
in sarcina primei pirti a prelegerii noastre, care s-a constituit ca explicitare
bine determinata a unei plictiseli profunde in temeiul D a s e i n-ului nostru.
Consideragiile de pAna acum, din prima parte a prelegerii noastre, i;i primesc
insi indrepti.tirea ;i greutatea numai prin cea de-a doua parte a prelegerii.
Aici urmeaza si fr,e intr-adevir ridicate intrebirile metafizice care
trebuie dezvokate pornind de la dispoziyia afectiudfundamentald. Am dezvoltat
trei astfel de intrebari: ,,ce este lumea?", ,,ce este finitudinea?" si ,,ce
este individualizarea?" Cea de-a doua intrebare de aici este si cea mai
1269) originali si mai centrali dintre ele . Nu ne propunem sa urmarim aici mai
departe corelagia dintre dispozigia afectiva fundamentala si metafizica.
Vreau doar sa trasez, in unele privinge, cAteva linii directoare pentruainlesni
ingelegerea si pentru a evita orice neintelegere carevaaplrea, in mod
inevitabil, datoritS" ambiguitigii filozofiei.
1. Atunci cAnd ne intemeiem interogatia intr-o dispozitie afectivi fundamentala,
in aceasti dispoziqie afectiva fundamental5. determinatS., nu
afirmam prin asta ci cele trei intrebari dezvoltate pornind de la aceasti
dispozitie afectiva ar epuizadimensiunea sa metafizici, sau ci doar aceste
trei intrebari spetifice pot fi ridicate pornind de la ea. Ele se nasc doar
din ea.
2. Pe de alti parte, nici nu se poate afirma ci aceasti dispozitie afectivi
fundamentall determinati este, in sine, singurul drum pe care putem
ajunge la aceste trei intrebiri. Cici daci ele sunt intr-adevar intrebari