Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

348
CLARIFICAREA ESENTEI INDIGENTEI DE LUME
trecut, chiar daci a ceea ce a vizut el este inca voalat de perspectivele filozofiei
si teologiei moderne. Initial, receptarea operei sale a fost blocata, iar
influenga sa a fost limitata de catre curentul darwinist gi de c5.tre metoda
pur analitica care juca un rol din ce in ce mai important in morfologie si
psihologie. Potrivit acestei metode, se considera - si in buni masuri se mai
consideri si astizi - ci organismul poate fi reconstruit pornind de la elementele
sale de baza, Farl,a avea un plan dinainte, adici {lri a fi inteles mai
inainte esenfa organismului si structura sa fundamentali ;i flri a pistra
1379) aceasti. structuri in faga ochilor, pentru a o folosi ca plan al acestei reconstructii.
Abia in cursul ultimelor doui generatii biologia a depus intr-adevir
eforturi pentru a depagi aceasta problema * una care preocupi inca in
multe feluri cercetarea concreti din acest domeniu. Faptul ci. iesirea din
impas s-a produs pe calea cercetirii concrete 9i a experimentelor este cu
atat mai de preg, cel putin din perspectiva posibilititii unei transformlri a
gtiinlei pozitive in sine, care ar prefera, pe buni dreptate, sa se elibereze de
sub tutela filozofiei. Cu toate acestea, este in fond o iluzie sa credem ci
forta activi ce determina transformarea biologiei actuale ar fi o serie de
fapte nou descoperite. Modul de interogare si perspectiva noastri sunt cele
care au suferit in primul rAnd o transformare fundamen tala, iar ca urmare
faptele au apirut intr-o noui lumini. Aceasti transformare a modului de
a privi si de a investiga constituie intotdeauna un element hotiritor in
gtiingi. Importanta si vitalitatea unei gtiinge se vadesc in capacitatea ei de
a se transforma. Aceasti transformare a modului de a privi gi de a investiga
este insl gresit inteleasi daci e privita ca schimbare de perspectivi" sau ca
modificare a condigiilor de ordin sociologic ale;tiingei in discugie. Mulgi
sunt interesagi astilzi de stiinta in chip precumpinitor sau chiar exclusiv
sub acest aspect - sub aspectul condigionarilor sale psihologice sau sociologice
-, insi astfel de lucruri sunt doar de fagadi. Sociologia de acest fel
se raporteazi la adevirata stiinti si la intelegerea ei filozofici in acelasi fel
in care cagaratorul unei fagade se raporteazi la arhitect sau - pentru a nu
merge atAt de departe - la un mestesugar onest.
; b) Doi pasi esentiali ficugi in biologie:
Hans Driesch ;i Jakob Johann von Uexkiill
Ar fi, ca intotdeauna, instructiv si urmirim istoria biologiei de la inceputurile
sale pAni in prezent, pe firul conducitor al problemei discutate