Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

438
EXPUNEREA PROBLEMEI LUMI]
)"6yoq-ul in privinta originii sale nu inseamni. a indica locul din care el ia
nastere in chip concret, in fiecare cazin care este rostit, ci locul din care
el ia nastere potrivit posibilitigii intrinseci a esentei sa\e. Inuestigarea originii
gi demersul analitic presupun, prin urmare, interogarea temeiului
[486] posibilitigii intrinseci a unui lucru sau, cum se mai spune pe scurt, inrerogarea
acestui temei in vederea descoperirii temeiului lErgriirudenl. Cercetarea
originii nu este intemeiere lBegr'ilnden] in sensul oferirii unei
demonstratii concrete, ci o interogare a originii esentiale, o scoatere la
iveali a unui iucru pornind de la temeiul esengei sale, o descoperire a
temeiului in sensul indicarii temeiului de posibilitate al structurii in intregul
ei. intrebim in acest fel in privinga temeiului posibilitagii intrinseci
a )"6yog-ului. Interogarea noastri vizeazd. asadar, dimensiune a care face
cu putinli. in chip intrinsec )"6yoq-ul, adici originea esentei sale. Prin urmare,
aceasti dimensiune originari trebuie sa ne fie deja dinainte cunoscuti.
insa cum o putem gisi? in mod evident nu o putem gasi decAt daci
cuprindem cu vederea intreaga structuri a )"6yoq-ului si daci incercS.m sa
vedem ce ne indici srructura sa interna esentiali drept temei al sau, in
care este cuprins.
Ne intrebim, prin urmare, unde se situeazi )"6yog-ul in genere. Nu
putem rispunde decAt ci el este o raportdre esentiale a omului. Prin urmare,
trebuie si cercetim temeiul posibilitayii intrinseci a ),oyog-ului pornind
de la esenya ascunsd a omului. Dar aceasta nu inseamni cl trebuie sa
facem rost de undeva de o definitie a esengei omului si si ne folosim de
ea. Dimpotriva, este necesar sa pornim chiar de la aceasta structuri corect
inteleasa a )"6yoq-ului, pentru ca, mergAnd inapoi pe firul ei pAna la anumite
temeiuri ale posibilititii sale, si lasam penrru intiia oar5. si ajungi
la cuv6.nt felul in care stau lucrurile in privinta esengei omului. Asadar, nu
stim decAt ci, pornind de la )"6yoq si de la unitatea structurii sale, trebuie
si ajungem, printr-o regresie, pAni la esenta umani. insa n-am spus nimic
in privinta aceste esente. Nu avem decAt teza cd, omul este jhuritor de lume,
tezi despre care am afirmat ca priveste esenla omului, avAnd acelagi caracter
ca si teza ci.ranimalul este indigent de lume. in cele din urmi., ceea
ce numim aici fbu'rire de lume este chiar temeiul posibllltayll inninseci a
Xoyoc,-ului. insa nu stim deocamdati daci este intr-adevi,r acest lucru si,
14871 mai ales, ce este ea. in cele din urmi, pornind de la esenga fXuririi de lume
devine inteligibil ceea ce Aristotel numea temeiul de posibilitate al lui
),6yoq onorpovtu<6g, gi anume perceperea si structura sa aparre, inteleasa