Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

212
A TREIA FORMA A PLICTISELII
nu poate gi"si drumul catre fiintarea ce se face cunoscuti, in intregul ei.
drept ceea ce se refuzd, tocmai in acest orizont al timpului ce subjugi.
Cuiva ii este urit, simtindu-se cuprins de plictis. Subjugat, gi totugi
obisnuit si nu stie de nimic altceva si si nu aiba de-a face cu nimic altceva
decAt cu fiintarea - si, mai precis, de fiecare dati cu o fiintare anume -
atunci cAnd fiintarea in intregul ei i se refrza, Daseiru-ul nu gasegte nimic
ce i-ar putea ,,explica" subjugarea. Aceasta este sursa caracterului enigmatic
gi a puterii ascunse care ne invi.luie atunci cAnd ,,ii este cuiva urAt.
simgindu-se cuprins de plictis". Caci, atunci cAnd ne aflam intr-o astfel
de dispozitie afectiva, nu obisnuim sa filozofim despre plictiseali sau in
numele ei, ci -,,este cuprins de plictis". Mai curind lesim aceasta subjugare
ascunsa si-gi exercite puterea.
Se arati astfel cd.
faptul de a f lasat pradd go lului este posibil numai ca
1222) faptde a fi subjugat de orizontul temporal ca atare. Atunci cind Dasein-ul
este astfel subjugat, fiintarile se pot retrage din fala lui 9i i se pot refuza.
Pentru Dasein-rlsubjugat se intensifici golul datorat faptului ci fiingarea
in intregul ei i se refuza. Acest fapt de a fi subjugat al Dasein-ului trebuie
sa lase unui asemenea gol un spatiu de joc neingradit in care si se manifeste.
Ceea ce subjugi in cadrul acestei dispozitii afective nu este momentul
de timp in care se iveste plictiseala in cauzi, c5.ci acest ,,acum" punctual
dispare dintr-odati. Dovada este faptul ca nu ne intereseaza deloc cAt e
ceasul sau altele aseminitoare. insa ceea ce subjuga este la fel de putin un
,,acum" mai dilatat, cum ar fi durata de timp in care suntem cuprinsi de
aceasti plictiseali. Cici plictiseala nu are deloc nevoie de o astfel de durata.
ci ne poate cuprinde fulgerator, intr-o clipa, si totugi in chiar aceasti clipl
este prezenti intreaga vastitate a intregului timp aI Dasein-ului, Ilri si fie
propriu-zis articulata si separati in trecut si viitor. Nici doar prezent, nici
doar trecut, nici doar viitor, insi la fel de putin toate acestea adunate
impreuna - ci unitatea lor nearticulatd in simplitatea acestei unititi a
orizontului 1or.
b) Faptul de a fi imboldit in clipi de citre timpul care
subjugi.rClipa - caracterul temporal al faptului de a fi fnut
in loc. Unitatea temporali. dintre faptul de a fi lisat pradi
golului ;i faptul de a fi tinut in loc
Cuiva ii este urAt, simtindu-se cuprins de plictis. Ceea ce incercim sa
limurim in mod explicit - si, nu intAmplitor, cu cele mai mari eforturi